joi, 23 iunie 2011

Mie dor

Nimic nu ma face sa ma simt mai bine decat zambetul pe care il vad afisat pe fata ta. Sunt atat de fericit ca pot sa fiu cel care uneori te pot face zambi. Imi place sa te vad linistita in bratele mele, si sa pot sa iti mangai pielea ta. Sunt uneori cuprins de o fericire interioara atunci cand te pot lua in brate si te pot strange sublim. Ador parfumul tau care uneori, dimineata cand te trezesti parca ai avea mirosul unui bebelus atat de dulce atat de greu de uitat. Nu as vrea sa ies din acel moment, in care intinsi in pat, goi amandoi, tu stand cu capul pe pieptul meu, imi soptesti visele tale si aspiartiile pe care le ai, in timp ce cu degetul treci pe pieptul meu si ma mangai. 

Ador sanii tai, ador trupul tau. Daca ar fi sa recunosc ceva in viata asta, este frumusetea naturala de care dai dovada. Atat de simpla si totusi atat de complexa. Ma pierd in privirea ta, iar atunci cand te intalnesc reusesti sa mi ridici pulsul inimii iar respiratia sa fie grea si puternica. Ma faci sa am emotii precum nu am mai avut demult. Furnicaturi, atat de mici si parca atat de neimportante precum credeam ca un prost, dau un sentiment atat de placut incat am uitat cum este sa mai simti asa ceva. Si genunchii sa nu ii uit, cum te ia deodata si parca nu mai ai forta sa mai stau in picioare atunci cand te vad. 

Mie dor sa te am, sa te tin, sa te sarut si sa te vad zambind....


Etichete: , ,

miercuri, 5 ianuarie 2011

Ambient

Sticla de bere era pe chiuveta. Se aranja la par, si isi mai stergea din rujul acela intens rosu. Stateam in pragul usii la intrare in toaleta fetelor. Nimeni nu trecea pe acolo, eram decat eu cu ea. Imi treceau prin cap o gramada de lucruri, ce as putea sa fac cu ea, in acel loc, in acel moment. Norocul meu ca ea nu era timida. Era diferita fata de celelalte fete. Nu stia definitia constiintei, moralitatii. Cu ea nu trebuia sa pui intrebari stupide gen "cum, de ce, cand ?" nu era momentul era clipa. Iar eu nu vroiam sa ma las mai prejos. Am intrat in baia fetelor, si m-am dus in spatele ei. Am inceput sa-i masez spatele si sa-i sarut gatul. Avea o piele catifelata, placuta la atingere. Era un deliciu pentru buzele mele. Mi-am lasat mainile libere sa faca ce vor, sa exploreze un trup superb. S-a intors cu fata catre mine brusc, s-a uitat in ochii mei, mi-a zambit si apoi mi-a zis "naughty naughty boy, wanna play?". Am ramas masca, insa ce s-a intamplat apoi a fost ceva de vis. M-a impins puternic catre un wc si a intrat si ea. A inchis usa, si apoi a sarit la propriu pe mine. Nu credeam ca va face asta. M-a sarutat salbatic, era ca un jaguar. Salbatica, sigura pe sine, stia ce vroia, si mai mult ca sigur ii placea controlul, sa domine. Insa era o problema, nu imi placea sa fiu dominat. Asa ca am rezemat-o pe usa, si am preluat controlul. Era o lupta intre noi doi, cine avea sa domine pe cine.

Amandoi aveam instincte animalice, ne venea sa rupem hainele de pe noi, ne imbranceam, ne luptam si din toate astea iesea o placere sadica imensa.......[...]

Etichete: ,

marți, 3 august 2010

Din analele imaginatiei mele : Vacutele Pompieri [ FUNNY ]

Am o dispozitie excelenta asta dimineata. Si ca sa va zic de ce, lasati-ma sa va scriu o mica discutie avuta cu o buna prietena de a mea pe mess ( dilie si ea ca si mine, da cin' s'aseamana s'aduna ! ). O apelez, neatza tuuu neatza maaa bla bla si ii zic : "Tu rad ca prostu :))) =)))" si ea de ce ma ?
Sunt intr-o buna dispozitie caci am in mintea mea acu tampita, urmatoarea imagine, o coada de veverita stufoasa si dragalasa, ma gadila la fund, in timp ce in fata mea o marmota pe voce pitigaiata ca la aia de la Chipmunks, ce-mi canta "I wanna it that way". Dar stai ca imediat mi se schimba imaginea si e ditamai scena unde 4 astfel de marmote asemeni trupei "Backstreet Boys" au un concert si canta "Quit playing games with my mind" si la concert asista o groaza de veverite cu coditele stufoase, ce isi aprind varfurile coditelor cu un foc, si le ridica in aer ca sa formeze toti asa o mmultime cu lumanari in sus stanga dreapta. Ei bine ca sa se evite un mega incendiu, si sa se piarda atatea veverite cu coada stufoasa, intervin vacile pompieri profesioniste. Imaginati-va acele vaci, cu o casca rosie pe cap, si o jacheta galbena pe ele, unde in loc de furtun, ca in mod obisnuit au in dotare ugerul cu lapte. Mai imaginati-va si o multime de vaci, ce in slow motion urla catre multime "Muuuuuuuuuuuuuuu the way !!!! ". Si apoi in stil slow mo, matrix style, incep sa improstie lapte pe saracele veverite in flacari. Insa cum nu toate povestile au un happy ending, in mintea mea, o veverita fusese ratata de catre o vaca. Aceasta vazand ratarea, s-a speriat si incepuse sa alerge, evident tot in slow-motion, urland si miscandu-si gura, vazuta dintr-un close-up direct, in stanga si in dreapta "Noooooooooooooooo". Aceea camera din imaginatia mea, acorda prim-planul intregii vaci tot in slow motion fiind miscarea, axandu-se spre ugerul ei, care i se falfaie in disperarea vacii de a salva veverita, cand in stanga, cand in dreapta, cand in sus, cand in jos. Face un salt oimpic demn de toate aplauzele si improstie lapte atat pe codita stufoasa a veveritei, cat si direct in gura. Iar daca stiti voi video-ul ala de pe youtube, cu pisica manelista ( dati o cautare ), veti vedea ditamai pisica de grasa, ei bine, veverita noastra dupa ce inghiti fortat o cantita imprecisa de lapte, ajunsese ca aceea pisica de grasa, cazand pe spate cu picioarele si manutele in sus. 

Mda, deci de aia sunt bine dispus. As vrea sa am o camera video, cu care sa-mi filmez imaginatia. Ma jur ca ati crapa de ras. Mai precizez faptul ca eram si singur acasa, si nu, nu ma uitam la nimic, ci doar discutam cu amica asta a mea. Evident ca ea mi-a zis ca sunt tampit la cap, ca nu am tigle la acoperis. Dar cand o sunai, radea cu lacrimi, radeam si eu, si da-i si razi in continuare. 

Ce parere aveti? Amuzanta sau nu? =)))) imaginatia mea That IS ! =))

Etichete: , , , , , , ,

joi, 3 iunie 2010

Si imaginatia prinde viata!

Pentru cei care credeau ca, imaginatia mea este nefolositoare, ei bine va anunt ceva. Am discutat cu cineva, si ideile mele care le am, au fost preluate. Acum, daca vor fi folosite, si respectivul desen va aparea la TV, ei bine, pot sa zic, ca foarte multa lume, or sa se uite la un desen la care am contribuit si eu, cu ceva idei. Acu zambesc da nu stiu de ce. Dar ma simt bine. Ma pregatesc acum sa plec spre Campina. Mai vorbim.

Etichete: , ,

duminică, 25 aprilie 2010

De ale imaginatiei mele...

Am o imaginatie asa bogata, incat as putea sa fac un serial, care sa intreaca la episoade "Tanar si nelinistit". Asteapta stranepotii mei, sa iti dea finalul.

Azi am avut o criza de ras, bazata pe imaginatia mea. Sunt cam racit, si rad in acest moment ca o negresa. Bine, ca o big mama's laugh. Ei bine, mi-am imaginat, o ditamai de 200 de kile, femeie de culoarea neagra, mancand intr-un McDonalds. Toti se uita speriati la ea, caci intr-un moment dat, se pare ca va trage un vant. Se screme, se abtine, se screme iar, moaaa, se vede o lupta ca nu vrea sa o dea, dar pana la urma, nu mai poate, si toti se ascund sub mese. Din fundul ei, nu iese decat un mic fas, dar faaaaas, mic si inocent. Toti ies de sub mese, usurati ca sunt in viata, isi sterg sudoarea de la frunte, si mananca linistiti. Tipa rade, crezand ca avea sa dea one big one. Si tot razand, BOOOOM, o imensa explozie, marca terorism biologic, inunda toata sala de la McDonalds, lipind toata lumea de pereti. Imaginati-va faptul ca era un tip care tocmai bagase un cartof in gura. In momentul lipiri, si a mirosului, cartoful ii cade din gura incet. Si vazand faza asta in mintea mea, m-a bufnit rasu, si radeam ca o big mamma, si nu ma puteam abtine. Si de la asta mi-a venit in minte, un iepure, psihopat de felul lui, cu doi dinti uriasi in fata, cu o juma de ureche falfaindu-se in aer, si cu ochiul stang fugind agale asemeni unui om nebun. Eu eram legat de scaun, si intrebat de ce rad. Evident radeam de faza cu McDonalds u, si iepurele ala nebun ma tot lovea. Stanga dreapta stanga dreapta, si nu stia de ce rad, si urla la mine, si ma intreba de ce raaaazi ce ai de raaaaazi? si eu radeam si rad si acum, ca tipu habar nu avea, de faptu ca eu radeam de negresa =))) Da ideea e ca nu mi facea rau. Avea niste labute de iepuras dragut, si era adorabil cu moaca de psihopat. 

Ideea e ca am o imaginatie bogata. Prea bogata sincer. Hmm e un lucru rau? =))))

Etichete: ,

marți, 20 aprilie 2010

Iepurii ninja si marmotele rambo

Poate va intrebati ce-mi poate debita mintea mea cea creata. Ei bine, aseara cand m-am culcat am avut probabil cel mai ciudat vis ever. Un razboi intre iepurii ninja si marmotele rambo. Erau doua tabere care nu se intelegeau unele cu altele. Iepurii ninja aveau o banuiala cum ca marmotele rambo detinau o arma secreta care ar fi pus stop razboiului in favoarea marmotele. Ei bine un spion a fost ales, printre iepuri, si acela se numea Nam Luck Bunny. Inarmat cu tarie, cu vointa si ambitie, dar si labute silentioase, a reusit sa se furiseze in taramul marmotelor rambo. Ajunge el, prin dungeonuri, si castele, bine pazite, si ajunge intr-o camera unde se auzeau numai urlete. Intra pe o fereastra si ceea ce vede, il ingrozeste enorm. Marmotele incercau sa imbine caii cu marmotele, ca sa creeze marmocentauru. De aici porneste toata aventura in visul meu, caci el incearca sa evadeze, si sa transmita mesajul natiei lui. Avand ca atu agilitatea si viteza, a reusit cu chiu cu vai, sa evadeze si se intoarce la ai lui. Atunci cand toti erau dezamagiti, si se gandeau ca vor pierde razboiul, o sabie este infipta in fata lor, in consiliul ce se adunase acolo. Erau testoasele ninja, care desi erau inamicii vechi ai iepurilor ninja, au venit sa le acorde ajutorul. O armata ad-hoc adunata, si unita gata de lupta. Marmotele rambo impreuna cu marmocentaurii se aliniasera pe campul de lupta. Efecte speciale cum nici un film nu a vazut, la cata imaginatie e in capul meu, am avut ocazia sa vad slow motion batalia. Spiritele de lupta ale iepurilor, venind pe sus aruncati de catapulte, cu picioarele intinse spre fata marmotelor, si cu urechile falfaind in aer. Marmote cazand, taiate de sabiile incinse pentru lupte ale iepurilor cat si a testoaselor. Marmocentauri cazuti, si cu limba scoasa, si cu picioarele intinse in sus. La finalul unei batalii crancene, iepurii ies invingatori alaturi de testoase. La orizont, un nou rasarit de soare, dupa o noapte sangeroasa. Era inceputul unei noi prietenii, sau oare asa sa fie? In visul urmatoru, daca o sa mai am poate ca testoasele vor trada iepurii ninja, hmm =))) o luai razna =)) 

Etichete: , , ,

vineri, 22 ianuarie 2010

El Chabal !




Invat invat dorm si iarasi dorm. Si dorm greu dorm bustean si dorm dus. Ziua de joi am dormit-o. Nu am stiut absolut nimic de mine, am cazut ca secerat in patul meu. Printre hartiile cu intrebarile in jurul meu, somnul isi face apartia. Nu este una de oboseala, ci doar o curtoazie facuta mie. O vizita scurta pare-se insa, cand ma vede atat de stresat, ma loveste cu una peste cap. Imi trage una, si ma tranteste la pamant.

Gura mea este plina de nisip. O caldura deodata ma loveste pe tot corpul meu semi-gol. Aveam acum pe mine doar niste pantaloni scurti. O pereche de sandale si eram bronzat. Imi ridic fata din acel nisip incins de Soarele de pe cer. Merg printr-un desert un pic cam mare, si ajung intr-un final intr-un mic local deschis pe marginea unui drum acoperit de nisip. Intru inauntru, si deodata ma vad ca vorbesc in spaniola. Ma uit foarte mirat in oglinda si cand ma vad aproape sa mi fac cruce. Aveam o mustata din aia atent ingrijita, si un mic cioc de altfel, plus ca la cum aratam, ua mai sa ma indragostesc de mine. Ce muschi, ce pectorali si abdomen. Intreb pe oameni de acolo, perdona me.... spaniola, trebuia sa fiu ori in Spania, ori prin Mexic. Raspunsul imi vine imediat. Ma aflam in Spania, in tinutul Alicante Valencian. Aflu mai multe detalii si toti se uita cu respect la mine. Urc sus, in baie sa fac un dus. Dupa ce ma aranjez, pe pat ma asteptau niste haine noi curate. Ma imbrac cu ele, si percep imediat mirosul unei femei. Ce parfum. Ceva nu era in regula, unde erau cursurile mele sa le invat, unde eram eu ? In ce timp ma aflam, si asta era un mister. Dar dupa hainele care le purtam, era o perioada veche.

Ma uit pe geam, sa vad masini, poluare, zgomot, injuraturi, dar nu .. era un peisaj desertic, ici pe colo cate o verdeata de cactus, si cai. Usa de la camera mea se deschide, si se aud pasi. Imi incrunt privirea caci simt iar acel parfum, doar ca de data asta mai intens. Imi intorc capul, si vai ce femeie frumoasa. Cu parul lung drept si brunet, iar ochi ei erau asa de albastri. Buzele de un rosu natural, iar corpul ei ii era perfect. Cine era nu stiu, dar stiam ca ma indragostisem pe loc. Vine la mine, si ma saruta. Imi zice ca se bucura ca sunt in viata, ca ma credea mort. Am inceput sa o sarut si mai mult, si am luat-o in brate si am pus-o in patul meu. Doamne ce dragoste am putut sa fac cu aceea femeie.

Cobor jos, pentru o bere rece, iar cand sa urc sus la ea, usa de la local se tranteste puternic. 3 oameni intra in el, si cand ma vad, tipa la mine. Aici erai nemernicule, te-am gasit intr-un final. Isi scot sabia, si din instinct, caut si eu una, in spatele tejghelei. Incep sa ma duelez cu cei trei. De unde stiam sa ma lupt cu sabia nu stiu, dar stiu ca eram bun. 2 dintre ei i-am omorat, taindu-le gatul, iar pe al treilea, cel care era atat de mult impotriva mea, l-am lasat fara sabie. Vroiam sa stiu ce are cu mine, si de ce, vrea sa ma omoare....

Femeia, care trebuia sa ma astepte sus, coboara invelita intr-un cearsaf alb de matase subtire. "Vrei sa stii de ce vreau sa te omor? Din cauza ca ai luat-o pe ea de langa mine. Pentru ca ai luat singura fiinta care o iubeam cu adevarat. De aia. Incep sa rad, si sa-i zic, frate esti idiot, tu pentru o femeie vrei sa ma omori? Prostule, in lume sunt alte femei, balta mai are pesti. Ramane surprins de raspunsul meu, si imi las sabia deoparte. Ma duc la ea, o mangai pe obraz, o sarut dulce, si intr-o clipita, ma trezesc cu inima in doua. La propriu, inima mea imi era strapunsa de sabia lui pe la spate. Lacrimile de pe obrazul fetei erau ca primele siroaie de apa ale unui izvor ce de abia isi croise drumul pana la suprafata pamantului. Atat de .. scumpe erau lacrimile ei. Corpul meu se simte slabit, si deja nu mai pot face mai nimic. Ma intorc, cu fata catre cel care mi-a strapuns inima. Fara sa scot sabia, sa nu mi porneasca o hemoragie masiva, ii trag un pumn. Iar cu sabia mea, ii tai gatul.

Cad, intr-un final, jos, lovindu-ma cu capul de podea. Imi inchid ochii, insa ma lupt sa mi tin deschisi. Lumea in jurul meu plangand, toti ma doreau in viata. Imi inchid ochii, luandu-mi la revedere de la acea frumusete. Deschid ochii, iar, si ma trezesc printre mormanele de cursuri pe care trebuie sa le citesc. Deodata o durere in inima, o intepatura o simt atat de puternic, de parca am fost injunghiat. Eram iarasi in camera mea, studiind. Ce se intamplase habar nu am, insa pe hartie in fata mea erau scrise urmatoarele :

"Intr-o viata anterioara, ai fost un om puternic, atragator si nobil in tinutul Spaniei.... ..."

P.S: Da am adormit, si da am visat, si am decis sa.. pun totul intr-o poveste faina pe blogul meu. Am zis sa nu ma lungesc prea mult, ca de fapt in capul meu si in visul meu, aveam mult ma mult de zis. Dar sa nu va plictisiti  am cam taiat din poveste.
Va salut, pa pa !

Etichete: , ,

luni, 4 ianuarie 2010

Vrea cineva pizza?


James Morisson - You give me something


Eram la o masa singur singurel. Ascultam o melodie veche, un sunet de saxofon, imi gadila timpanul. O masa de lemn bine lustruita si data cu un lac ce-i confera o stralucire frumoasa. O incapere, ce apartine unui local, cu o tema de anii 60-70 englezesti. Deasupra capului meu, era un ventilator mare, ce batea cu o viteza linistitoare, nu scotea zgomote. In fata mea, era asternuta pe un servetel o halba de bere. Era plin de ganduri, iar eu nu faceam decat sa dorm pe ele. Din cand in cand, mai sorbeam din berea aceea racoritoare, ma aducea pe linia de plutire in taramul realitatii. Aveam intrebari, dar nici un raspuns. Incercam sa gasesc o logica, a unor lucruri intamplae in viata mea, ce mi-au adus suferinta. Intr-un moment intens, vine chelnerita la mine, si ma intreaba daca vreau ceva. Cu ochii pierduti in halba de bere, imi desfac buzele si scot pe un ton linistit, o pizza. Vreau o pizza, cu ingrendiente alese, cu gusturi la pol opus. Dulce amar, pentru ca in ultima vreme, doar asta am primit. Vreau o pizza, pentru ca pana acum, viata mi-a oferit de toate. Tipa, se uita in alta parte si mi spune, ooookey, clar pe un ton ce denota faptu ca in mintea mea este o nebunie netratata. Se aude clopotul de la usa de la intrare. Imediat imi aprinde imaginatia si sunt transpus intr-un local american, cu o tipa pe role, care vine mestecand guma, sa mi preia comanda. Cand sa rostesc ce vreau, imi zice ea in locul meu urmatoarele cuvinte : "Iti voi aduce un platou cu delicatese. Sa stii, iti voi aduce o tochitura de necazuri presarate cu branza de experienta, date prin razuitoarea vietii. Fie ca iti convine sau nu, tot iti voi da ca si garnitura, bucurie dar sa nu uitam aromele fericirii. Un pic de lacrimi, pe alocuri, plus un pic de ketchup din dureri de inima, si din dragoste, punem sarea dureri sa nu o uitam, si costite de viata. Ouale tineretii sunt servite de asemenea, ca fel principal. Ca si bautura, iti aduc paharul amaraciuni, indulcit cu iubire. Bun, ma bucur pentru alegerea facuta, imi raspunde tipa cu un par carliontat si cu o mica boneta alba pe capul ei. Pe spatele ei era scrisa viata. Iar rolele ei, ii dadeau o viteza de trecere naucitoare. Caci viata trece rapid, iar timpul de asemenea e mic, in comparatie cu visele fiecaruia. Se intoarce chelnerita, trantindu-mi in fata, platoul vietii. Cum era el denumit in meniul, care il aveau. In meniu era scris, delicatesele vietii, paharul sinuciderii, sau lama mortii. Langa lama mortii, era o mica caricatura cu moartea cu coasa zambind. Tare amuzanta chestia ! Ma trezesc brusc, in localul unde ma aflam. Tipa mi-adusese o pizza desi nu era in meniul barului. Se uita la mine, si mi zambeste. Se aseaza in fata mea, si mi zice, tu esti ciudat, ti-a mai zis cineva asta? Imi intind mana spre halba de bere, si incep sa zambesc, nu esti prima...

- Nu ai de gand sa mananci? ma intreaba ei, uitandu-se atent cu ochii la gesturile mele.
- Poate ca intr-un final, voi manca, sau voi manca bucatica cu bucatica, sau ca voi musca din plin din acel platou, fluturandu-mi berea prin aer, si cu ochii fxati in tavan.
- Tu chiar esti un ciudat! Dar unul simpatic sa stii...

Imi arunc privirea spre ea, si o vad. Bruneta, cu un ten alb, frumos, si rosu in obraji, asemeni unei dulcete de copil. Zambesc, si ii spun ca tocmai am inceput sa beau din paharul amaraciunii, indulcit de iubire. Saxofonul canta in continuare, iar pizza este delicioasa, cat si compania. Daca tot e sa mananc din viata, mai bine mananc impreuna cu cineva... Vrea cineva pizza?

Etichete: ,

vineri, 18 decembrie 2009

Supa primordiala!


Creation of Cretzu


Era la inceputurile existentei, Universul era de abia creat, iar Creatorul isi cheama supusi, si le pune o intrebare. Lumea, este plina de mizerie, de Boci, de Elene Udre, avem nevoie de altceva. Ce s-a intamplat cu romantismul? Ce s-a intamplat cu dragostea? Parca am ordonat, sa se dea in masura egala, si bine si rau, la fiecare om. Rushinati, si timizi, ingerii raspund. Creatorule, cel rau si-a bagat coada, si a amestecat sticlele, tarziu am realizat acest lucru. Ce putem face? Creatorul sta pe ganduri, si atunci raspunde. Ce mai avem ramas? Ingerii cerceteaza, dau telefoane, la registre, sa vada cantitatila de calitati ramase, si raspunsul vine imediat. Pai, avem imaginatie ramasa, avem romantism o gramada, avem si dragoste, ne-a mai ramas intelepciune, dar pe de o parte, mai avem si suferinta, experienta de viata, intamplari nasoale. Stati, ca suna telefonu, tremurand baga mana la telefon si raspunde. Da Gica, ce? pe bune? asta e o veste buna. Cretorul, ridicand o spranceana, ce s-a intamplat? Ingerul isi baga telefonul, dupa ce il da pe "meeting" si raspunde. Am mai gasit niste sticlute de bunatate, compasiune, si intelegere. Creatorul zambeste, i se lumineaza fata, si ordona, atunci aduceti toate ingrendientele la mine.

Se apleaca spre Pamant, sa ia o mana de tarana, ce o arunca intr-o oala. Adauga bunatate, adauga intelepciune, adauga maturitate, adauga si suferinta, adauga si naivitate, un pic de papagalism, ia umor, amesteca si miroase. Hmm, mai trebuie, a da, avem nevoie de intelepciune, de taria de a lupta, hmm, hai sa adaug si ambitie, vointa, si romantismu, hai ca pun mai mult, visator, imi place. Dragii mei, spontaneitatea unde ati lasat-o? A e in spatele meu, ma scuzati, hai ca pun si imaginatie, compasiune, trebuie sa adaug si socializare, sinceritate, corectitudine, onestitate, un pic de esenta de valorificarea prietenie, egoism mai avem? Ingeri raspund in cor, nu ca deja l-am dat la tot Pamantul. A, pacat, ar fi trebui sa pun si egoism, da trecem peste, sacrificiu de sine, si un pic de nebunie. Se intoarce grabit, si ii zice la Apostol. Du-te si adumi o pereche de carlionti. Din aia rari, salbatici, neatinsi de mana nimanui. Dar, Slavite Creator, aia sunt rari. Adu-i acum, e un ordin. Adauga si carlionti, salbatici, nazdravani, mai pune si piciore fericite, energie sa danseze, dorinta de a trai. Sta si se gandeste, ar fi perfect daca i-as pune si muschi, o pereche de muschi mai avem? Nu Creatorule, din pacate avem esenta de paluga daca va place. Las ca il fac inalt, si slabanog, o sa se descurce el, si nu o sa se supere.A, sa nu uit, sa pun si o inima calda, o inima primitoare, si stiu ca am pe aici pe sub maneca, un rezervor nelimitat de dragoste. Bun bun. Creatorule, ne scuzati ca te deranjam, zice Apostol, dar trebuie sa puneti si rau in el, nu puteti sa il faceti doar bun. Ai dreptate, da un pic de masochism, sadism, rautate, dar, puterea de a ierta instantaneu orice. Mi se pare corect. Gata, am sa amestec aceasta supa primordiala. Creatorule, Apostol din nou il deranjeaza. Da Apostole ce mai e de data asta. Pai, vroiam sa va mai anunt, ca mai avem niste cunostiinte sexuale. Daca vreti sa adaugati, sa nu il lasati planta, sa nu se descurce. Da da, bun bun, imi place de tine, vezi ca nu esti prost degeaba ! Pun si cunostiinte, hmm, hai sa pun preludiul, excitarea, si tot ce trebuie sa stie despre femei. Bun, da nu credeti ca o ia razna, cand  o sa dea de femei? Nu Creatorule, asa sunt baieti stati linistiti, ca isi revin ei. A bine bine!

Supa supa, din ingrendiente alese
Te amestec, si ti ordon acum
Ca din tine, un baiat sa iese
Un cretz, iubitor, romantic si nebun

Din pacate, ce a iesit, e greu de spus. Un cretz a iesit va zic sincer, dar am uitat sa va zic, ca pe langa cele mai sus, sincer, am vazut cu ochii mei, a uitat sa puna idiot, handicapat, nesimtit, indiferent. Probabil ca un inger, a stranutat, si ceva praf din alea, a zburat in supa. M-am trezit in burta mamei mele, si stiam ca sunt special. =)) Dupa ce am iesit, multi mi-au zis ca eu sunt special. Si acu cand sunt mare, toti ma fac special. In ce sens, nu prea mi-am dat seama. Aleg, pe aceasta cale sa multumesc Celui De Sus, pentru supa aleasa, si gatita pe alese, chiar de el Insusi.

Etichete: , , , ,

duminică, 13 decembrie 2009

Sunete de clopotei



Josie And The Pussycats-You Don't See Me


Felinare aprinse, si un ger de iti crapa fata. O helanca neagra, cu un tricou albastru pe deasupra, iar peste toate, o geaca de vara. In jurul sau, lume agitata, sa ajunga la destinatie, sa cumpere, ca doar vin sarbatorile. Toti uita sa se uite atenti in jurul lor. Isi face loc, cu greu prin multime, cand toti o luau intr-o directie, el o lua impotriva curentului. Asa zisul efect Kansas, daca cunoasteti filmul "Lucky number Slevin". Ajunge unde si-a propus initial. Podul din parc, unde avea o panorama, destul de frumoasa asupra unei parti a parcului. Singuratatea nu il deranja deloc, ci doar, faptul ca ii era prea frig. Pe masura ce timpul trecea, incep sa se auda, sunete de clopotei. Iar odata cu acest sunet, incepe o ninsoare, cum numai in povesti citesti. Cu fulgi asa de mari, incat din acel intuneric ce era asternut in fata lui, se aseza o plapuma alba, de fulgi asa de moi si te plapanzi. Pe fata lui apare un suras, un zambet, ca si cum, cineva din Ceruri, i-ar fi ascultat ruga, si i-ar fi trimis aceasta ninsoare special pentru el. Ce era in inima lui, cu greu sa iti dai seama, caci el insusi nu are idee. Isi aduce palmele la gura, si sufla sperand sa le incalzeasca. Spectacolul oferit de ninsoare, era unul inedit, placut ochiului. Imediat jocuri de lumini, de culori se formau in fata lui. Fulgi se asezau nestingheriti, pe carlionti lui. In acel moment tot ce isi dorea era o ceasca fierbinte de ceai de fructe.

Insa, pe la spate, il cuprinde un val de caldura, o geaca asa de groasa impreuna cu un fular si o caciula. Ochii ii sunt acoperiti, si tot ce aude, este un shhhhh scurt la urechea dreapta a lui. Parfumul, si mainile spun totul. Este asemeni un lup, care adulmeca mirosul si recunoaste ce se afla in fata lui: prieten sau dusman. Nici una nici alta, ci mainile unei fete absolut dragute isi gaseau locas pe ochii lui, obositi de vreme. Se intoarce catre ea, se uita atent, si ii zambeste. Iata cum stralucirea ochilor ei, ii aprindeau o scanteie in sufletul sau. Era scanteia ce incerca sa aprind un foc, sa se incalzeasca amandoi. Oare revarsarea fulgilor pe pamant, puteau sa-i aduca pe amandoi la unison? Zambete pe fetele amandorura, iar o mangaiere scurta pe obrazul ei, aprinde dorinta de a saruta buzele asa de rosii. Pe o furtuna de fulgi nazdravani, luati in bataia vantului, ei doi se saruta. Ochii ei albastri, parul ei plin de bucle, aurii, intrau intr-o perfecta aromnie cu natura din jurul ei. Un sarut atat de sincer, de onest, si de gingas, cum numai primise de mult. In curand, pe capetele celor doi, isi facusera cuib, un stol de fulgi de zapada. Nu aveau treaba, caci tot ce puteau auzi, pe langa bataile lor de inima, erau acele sunete de clopotei, ce prevestea totul. O seara placuta, si romantica impreuna cu ea ......

Din imaginatia mea, afara ninge, si s-a asternut un strat de zapada, absolut minunat!

Etichete: , ,

joi, 3 decembrie 2009

Semineul unei nopti fierbinti

Isi da jos geaca de pe el, si cere un pahar de apa minerala. Oboseala se asterne incet incet pe fata lui un pic cam batrana. Ridurile incep sa si faca aparitia desi, anii lui sunt mai tineri decat ar arata o fata lui. Se duce direct in camera din living. Uite paharul tau de apa minerala, altceva vrei sa iti mai aduc, il intreaba cu o voce timida. Nu, daca poti, ramai un pic cu mine. Ea se duce spre o directie opusa fotoliului lui unde statea el, insa o apuca cu repeziciune de mana, si o trage spre el, intorcand o cu spatele catre el. Ea aterizeaza in poalele lui, si ramane tacuta. Il roaga, intr un fel tardiv, sa i faca un masaj. Zambeste, se simte bine, pentru ca e un fel de joc de a soarecele si pisica, mielul si lupul. Isi misca, mainile pe spatele ei, pregatind terenul pentru un masaj placut. Singura lumina din camera este cea de la semineu, iar sunetele care se aud, sunt cele de la paraitul lemnelor de pe foc. Zambeste, iar ochii lui ii stralucesc, da cu limba pe la dinti lui, ca si cum ar vrea sa testeze daca sunt ascutit sau nu, pentru a musca din victima ce era atat de linistita in fata lui. Masajul continua, si incet, incet, buzele lui, se duc spre gatul pradei, asemeni lupului care se infinge in gatul unei caprioare, atat de inocenta. Ea simte respiratia lui, din ceafa, de pe gat, il simte atat de aproape, pentru un moment, simte un impuls in inima, cei propulseaza bataile. Din linistea ce o avea, inima o ia razna. Simturile ei, sunt prostite. Nu stie ce sa creada, sau cum ar trebui sa reactioneze, sau pentru ce ar trebui sa se astepte. El a intrat deja in jocul acesta al vanatorii, un joc ce i place la nebunie. Sa urmareasca, sa fie atent la orice detaliu, care nu ea il transmite, ci trupul ei, cunoscandu i trupul, o cunoaste pe ea cat mai bine. Sentimente de frisoane pe spatele ei isi fac aparitia, si in momentul cand el, cu buzele lui atat de fierbinti, si recent umezite, fac contact cu pielea ei moale si catifelata, o reactie in lant se produce. Un fior rece, porneste din zona sarutata, spre sira spinarii pana la nada fundului. O loveste deodata, mai intai rar, apoi mai des. Pe masura ce el facea masaj, dar si saruta in acelasi timp, gatul, incet, si apoi mai tare, infingandu si cu atata pofta dinti, nu ca sa lase semn, ci pentru a simti vena cum ii pulseaza in gura lui, sa i simta acea pulsatie in gatul ei, puternica, ce vibreaza din tot pieptul ei. Lucrurile se incing, iar el, este mai flamand ca niciodata, se infrupta din gatul ei, ca un animal salbatic, nemancat de cateva saptamani. Stomacul il roade, ii cere, vrea mai mult, asa ca acolo, in fata acelui semineu, mainile lui pornesc intr o expeditie de cucerire a intreg corpului ei. Este prins in mreaja cuceririi. Mai intai coapsele, apoi burta, si apoi zona de sub sani, si in final sanii. Sentimentele traite de saraca caprioara, erau atat de intense, atat de explosive, incat nu stia ce sa mai creada, nu stia unde este, ce i se intampla, stia doar ca vroia mai mult. Un val de excitare venea, parca la fiecare paraitura auzita, si la fiecare val de caldura venita de la un semineu ce ardea puternic. Asemenea lor, care se incingeau, in acel fotoliu, neputiinciosi amandoi in a controla ceea ce faceau. Era un schimb atat de intens, de energie, de trairi, incat nici unul nu vroia sa zica stop. El nu vroia sa opreasca acest proces atat de natural lui, de seductie, ea, nu vroia sa opreasca aceste valuri imense de placere. Focul se inteteste mai mult, iar el, nu mai rezista, face pasul de a i da jos tricoul acela lung, era al lui, il uitase odata mai demult. Ce bine ii venea. Era in tricoul acela, si niste chiloti decat, i se vedeau picioarele atat de fine, si de superbe. In timp ce, se infuleca din gatul ei, mana lui se arunca in mangaiere si atentie. Picioarele, zona din jurul vaginului, erau atent mangaiate si parca atentionau ce avea sa urmeze. Buzele lor se intalnesc, intr o secunda, din ce in ce mai palpitanta. Pe masura ce timpul trecea, amandoi aveau acea dorinta imensa de a se avea unul pe celalalt. Acolo, atunci, acum. Asta era tot ce stiau ei amandoi. Flacarile acelui foc, atat de viu colorat prin prisma bogata de culori atat de calde, se reflectau intr un mod placut, in ochii ei albastri, iar razele lunii, ce intrau pe fereastra din spatele lor, completau o variata paleta de culor, atat calde, cat si reci. Luna plina, sa le fi amplificat impulsurile asa de mult? Oare focul, sa le fi aprins dorintele ? Nu mai conteaza, caci iata cum sunt acolo amandoi, in acel fotoliu, amandoi goi, dornici de a se darui unul celuilalt. In fata unui semineu, ce ardea un foc, alimentand o noapte fierbinte din ambele sensuri....

Poveste iesita din mintea unui cret nebun......

Etichete: , ,

marți, 1 decembrie 2009

Impuls


The Fray - Fall Away

Orasul traia mai mult noaptea. Este clar, ca pe timp de luna plina, totul este in plina desfasurare. Imbracat, nu cine stie ce, cu o helanca neagra, un sacou raiat, blugi Denim, si niste "zapatos" a iesit in oras. Hoinarea, fara motiv, fara scop. Urmarea cararea lunii, purtandu-l prin locuri care mai de care. Ajunge intr-un parc pe o banca, frigul incepea sa se puna din ce in ce mai tare. Respira, si se vedea prin aburii care ii ieseau din gura. Parul lui, semi-ciufulit, cretz, nu avea nici o treaba. Isi trece mainile prin cap, si se scarpina in cap. Incearca sa faca o analogie a trecutului. Se pierde, in sirul propriilor sale amintiri. Este asa de tanar, si totusi are atat de multe amintiri. Intre timp, nu observa domnisoara care se aseaza langa el. Era asa de eleganta, puteai sa iti dai seama ca are o alura sofisticata, ceva ce te determina sa iti doresti din toata inima sa intri in contact cu ea, insa, ochii ei, cand te priveau, cu atat de multa incredere te dezarma total. Ea era sigura de propriile ei arme, si totusi, asupra lui nu avea nici un efect. Era un indiferent, nepasator cu ce se intampla in jurul sau. Asta pana cand, isi ridica privirea, spre cer, si apoi isi coboara ochii spre Pamant. Se intalnesc, ea, il priveste mai intai serios, incercand sa il intimideze, dar el, afiseaza doar un zambet, sincer, placut din inima. Are acel lucru special, care are un efect atat de aparare cat si de atac. Se uita la ea, aratandu i ei, ca nu este deloc intimidat, si face chiar urmatorul pas, plasand mingea in terenul ei.

- Buna, cum te cheama? si zambeste parsiv, in coltul guri, nu prea mult, ca sa nu para joker, ci suav si delicat.
- Buna, umm... isi incrunta privirea nedumerita, era probabil prima oara cand un baiat o aborda atat de sigur si atat de plin de incredere, Francois, ma cheama.
- Francois, incantat de cunostiinta, ii intinde mana ca sa dea noroc cu ea, eu sunt Damian. Din nou, un zambet, insa de data asta, era sigur de ce o sa se intample, simtea si stia cum o sa se termine totul.
- De asemenea, ii intinde mana, si o strange, nu ferm, nu sigur, ci se lasa dusa de val practic. Nu mai era sigura deloc pe ea, zid dupa zid de aparare cadeau, in fata unui zambet atat de placut, ce radia practic caldura.

Conversatia isi urmeaza cursul natural, acela de a se cunoaste fiecare cateva detalii unul despre celalalt. Se ridica, de pe banca, si merg spre un caffe bar, pentru o buna cafea calda. Ora 2 arata ceasul din bar, conversatia placuta, si cei doi au ajuns sa se tina de mana. Ies din bar, el cu mana pe umarul ei, aparand - o practic de frigul de afara. Cand vine momentul sa se desparta dupa o seara atat de placuta, isi iau la revedere. Isi intorc spatele unul la altul, si se pregatesc sa o ia pe drumuri diferite, asta pana cand el se intoarce, o apuca de mana, si o trage spre pieptul lui. Aducandu-i acele buze super seducatoare, la buzele ei, zambindu i si spunandu i, nu puteam pleca fara sa fac asta. O saruta asemeni unui cercetator, pe meleaguri straine, verficand fiecare parte a buzelor. Dorinta de mai mult, isi face cuib in inimiile amandorura, se cheama un taxi, si ajung la el acasa. Nici nu intra bine pe usa, ca ei se saruta. Grabiti practic, prins intr un foc al pasiunii. Isi da jos sacoul, ea hainele. Se vad prin camera lui, ramasite ale hainelor lor, aruncate in graba pe jos, toate indicand o cale catre dormitorul lui. Asternuturi albe, parchet de cires, si un pat incapator si mare.

Asemeni unui vampir, se avanta la gatul ei, muscand-o cand tare cu dinti, cand cu buzele, incepea acel proces de sarutare intensa a gatului. Era ca un lup, ce si musca prada de gat, sa o lase fara puteri, sa o aiba in control. Mainile, se incingeau in jurul pieptului ei si a sanilor. Asa de naturali si de perfecti, intrand in palma lui. Unghiile ei mari si rosi, isi gasesc locul, infipte in spatele lui. Dorindu-l mai mult, il tragea spre ea. Buzele lui, fac cunostiinta cu umarul ei, cu sanii ei, sarutandu i la nebunie, era asemenea unui geolog, mapand orice teren, consemnand in mintea lui fiecare lucru. Zone eterogene, locuri de atins, in sens circular cu limba, pe sfarcurile ei si in imprejurimile ei. Coboara spre buric si apoi in zona coapselor si a soldurilor, ca mai apoi sa ajunga in Downtown. Vroia sa atinga tot, sa simta corpul ei cum vibreaza de fericire, de placere, vroia sa o satisfaca atat de bine. Aburi de caldura ies din amandoi, lucrurile se incing, pe masura ce noaptea pierde in fata zilei. Orele se scurg, minutele la fel. Si iata cum rasaritul de soare, il gaseste gol, in patul lui, cu un par ciufulit total, cu o fata superba in bratele lui, dormind amandoi asa de linistiti. Totul a plecat de la un impuls.....


Poveste creata de mintea mea creata, nu are ( sau are ) ceva real la baza.

Etichete: ,

marți, 10 noiembrie 2009

Everytime you go.....


Paul Young - Everytime You Go Away


Intra in apartament, isi arunca cheile cu toata forta. Incearca prin acest lucru, sa scape de toata tensiunea acumulata. E in interiorul lui, ceva ce il macina, nu il lasa sa respire, cum ar vrea, nu il lasa sa gandeasca. Ii toaca fiecare respiratie, in fiecare secunda. Este agitat, si nu are stare. Se duce direct catre frigider, o deschide brusc, cu forta, cautand parca raspunsul la o chestie fiziologica. O cutie de lapte, o desface asemeni unui drogat ce incearca sa si procure drogul. Il bea, insa durerea ce il macina nu trece. Este statornica, inchide ochii si scrasneste din dinti. Se duce catre ibricul, cu cafea de dimineata. Da drumu la aragaz din nou, il pune pe foc, si in timp ce asteapta sa se fiarba iar cafeaua, isi da jos sacoul negru cu o tenta usoara de albastru. Isi desface nasturi de la gat de la camasa, si isi da jos cravata. Ia ibricul, de pe foc, isi toarna intr-o ceasca de portelan, cu nuante maronii orientale. Soarbe o guritza, se aseaza pe pat, ia telecomanda, si da drumul la combina muzicala. Incepe sa cante Paul Young - Everytime you go, volumul creste automat, si cum incepe sa cante, ceasca de cafea ii cade pe jos, se sparge in bucatele. Cafeaua se imprastie pe tot covorul fin si de culoarea coajei de ou de strut. Lacrimile incep sa i curga siroi, isi pune mainile in cap, si isi aduce aminte. Durerea, nu este fizica, ci este sentimentala. Cum te poti lupta cu asemenea dureri, cand, nici o pastila nu are nici un efect? Isi strange mainile la inima, si strange tare, crezand ca in acest mod, poate sa opreasca durerea, dar ea este acolo, persista. Inima il inteapa, are o taietura adanca. Ce pansamant poate folosi, pentru a i pune capat? Se ridica, brusc, isi ia sacoul, uita de cravata, isi ia cheile, si fuge pe usa. Goneste pe strada cu peste 100 de km/h. Intre timp, ploaia, isi face aparitia, iar gara, plina de oameni, ce misuna ca si furnicile, se adapostesc in interiorul ei. Multime aglomerata, iar el nu vede persoana care o cauta. Se uita pe tabela, la mersul trenurilor. Trenul ei, sta sa plece, fuge si alearga cat de mult poate, trenul anunta plecarea sa, suieratul locomotivei, ploaia abundenta, iar el, care se agata in ultima clipa, de manerul de la usa, isi pune piciorul, pe acea treapta si pleaca odata cu el.

Intra in tren, ia de la ultimul vagon, pana la primul. Ajunge in vagonul 7, in tot vagonul, o fata plange. Ramane blocat, realizase ca ranise fiinta cea mai iubita din viata lui. Ud fleasca, face pasi, spre ea. Se aseaza in fata ei, ii ia mainile in mainile lui, ii pune degetu la gura, si ii sopteste "shhhh". Iarta-ma, pentru faptul ca sunt las, pentru faptul ca mi este frica sa incep acest drum alaturi de tine. Iarta-ma ca te am lasat de izbeliste, nu vreau sa se mai intample asa ceva vreodata. Vreau sa fiu alaturi de tine, toata viata mea, iar acum, stiu ... ce vreau, te vreau pe tine, in viata mea, tot timpul. Durerea ce o simt, doar cu gandul ca te as putea pierde, nu pot si nici nu am cum sa o controlez, pentru ca vezi tu, este prea mare, mai bine as muri decat sa fiu nevoit sa traiesc cu gandul, ca din cauza mea, din cauza faptului si a modului in care m am purtat cu tine, te am alungat din viata mea. Nu iti pot promite ca nu am sa te mai ranesc niciodata, ci ce pot sa iti promit, este ca voi incerca, cat timp am sa traiesc, sa fiu alaturi de tine, sa incerc sa te fac fericita, sa incerc sa iti fiu un suport, nu cel care ti distruge inima.

Interfonul suna, imi deschid ochii, iar, melodia inca imi suna in playlist, este pur si simplu pe repeat. Imaginatia, imi elibereaza mintea, iar acea ceata plina de culori, ce se asterne in fata ochilor mei, ma paraseste. Deschid bine ochii si realizez ca realitate este alta. Povestile de fictiune, incep sa se ascunda, in micul locas, coltisor al creierului meu, si asteapta pana cand, imaginatia le va chema din nou. Ma ridic, si mi fac cale prin intunericul din aparatamentul meu, si merg spre usa. Este posta, o scrisoare, imi deranjeaza visarea. Cobor in cel mai lenes mod posibil, si iau scrisoarea. Nici nu ma uit la ea, urc alene, rugandu ma de bara sa ma traga sus. Ajung pe canapea, ma pregatesc sa mi pun urmatorul film, si cand colo, dau sa arunc din curiozitate, ochii pe scrisoare.  O iau in mainile mele, si ma uit la destinatar. Un nod in gat imi apare, inima imi urca voioasa in gat, si mi bate cu putere. Bate asa puternic, incat ma simt ca fac un infarct.  Scrisoarea aceea....este un cufar de amintiri, trimise de catre timpul insusi. In mainile mele se afla trecutul, iar locul unde ma aflu, este prezentul.

Sa deschid sau nu scrisoarea?......

Minute trec, iar intrebarile apar si mai mult in mintea mea. Regrete, amintiri frumoase, suferinte, ce mi a trimis trecutul? Inghit in sec, si ma gandesc la tot ce s ar putea intampla mai rau. O deschid tremurand, si raman socat. In ea se aflau urmatoarele cuvinte.

Sunt eu trecutul, iar in aceasta scrisoare, pe care sper ca o vei primi cu bucurie, se afla experienta acumulata, din mine, din trecut. Sper ca ai sa o folosesti cum trebuie, sa nu repeti aceleasi greseli. Ne mai auzim....

Etichete: , ,

joi, 29 octombrie 2009

Pienso en ti...


yiruma - river flows in you
Asculta mai multe audio Muzica

Auzi? Cum bate inima mea? Îi auzi bătăile ei, în vidul întunecat din sufletul meu? Boom boom boom. Singura ei problemă este că bate singură. Bate, cu un ritm de dor, bate gândindu-se la tine. La ce faci, la ce te gândești. Cum îți bate inima? Întuneric, și liniște, nici măcar un vânt nu trece, prin acest gol și rece. Da, mă gândesc, nu am cum, la toate amintirile care le am. Un ecran, își face apariția în fața ochilor mei. O rază de lumină erupe din mintea mintea mea, și proiectează, o imagine, două, ca apoi să afișeze un întreg film, cu amintiri. Ce sentiment călduros atunci când te țineam de mână, atunci când te priveam râzând. Pe din afară, sunt un om ca și oricare, înauntru, cine vrea să vadă, se va pierde, căci, dorul meu, îmi cuprinde sufletul, iar alinarea mea, sunt decât acele imagini, ce ar fi putut să fie. Un ritm, mai alert, al inimii mele, căci, din fundal, îți aud vocea. Bate mai puternic, parcă încercând încă odată, să se întoarcă în acele timpuri. E imposibil, de atins acel scop. O lacrimă, pe cât de inocentă, pe atât de singuratică, își croiește drum, pe un obraz fierbinte. Căci stau, și te privesc printr-o fotografie, într-o ramură aurie.

Visele, oare să fie calea de a comunica între 2 suflete? 2 inimi ce bat fiecare pentru cealalaltă ? De câte ori nu te visez, de câte ori, nu îmi imaginez, sărutul tău, de câte ori, nu am visat atingerea buzelor tale, acele îmbrățișări, pline cu dor și de mângăieri delicate. Izul pielii tale, mă îndeamnă la o mai atentă cercetare. Finețea și pielea așa de catifelată, sunt un deliciu pentru simțurile mele, ce au luat-o razna, după tine. Ai incredere, să mergi așa adânc, în vidul din mine, să mă apuci de mână, și să mă scoți la iveală? O scapă-mă de acest întuneric. Eliberează-mi inima spre un tărâm de mult uitat. Cel al iubiri și al dragostei, cel al căldurii și al pasiunii. Mai e un pic, și scap, mă tragi cu toată forța din întuneric, dându-mi șansa de a continua, de a merge mai departe, de ma reumple cu sentimentul dragostei. Verși și acum, în mine, un vas golit, de timp, secat, asemeni unui deșert uitat de Creatorul Înșusi. Iar vasul, se umple, deșertul, este inundat de apa vieții. Iar tu, îmi zâmbești, te uiți cu acei ochi dulci la mine, și îți limpezești buzele, te aproprii, îți închizi pleoapele, și mă săruți.... Nu uit, ci doar accept, aleg sa continui, chiar dacă inițial, pare asa de greu, îmi dai tărie să continuu. Și te sărut, un sărut de ramas bun, si ne mai întâlnim cu bine.

Etichete: , , ,

sâmbătă, 1 august 2009

Amuzanta chestie...


Tot stand pe net, printr un modem, acelasi modem, sfantul modem de vodafone, care merge par par par, cate o raza de lumina schimbatoare, ba verde ( care e foarte prost ) ba albastru ( care e foarte bine ). Din pacate numai de verde am parte, nu vreau verde, vreau albastru. Hai ca aberez deja, in fine, ce vroiam sa zic, dau de o reclama care imi atrage atentia. Ce gandesc zodiile in timp ce fac sex. Curiozitatea imi indeamna mana sa mut mouse ul pe aceea reclama si sa dau un amarat de click. Nu m am putut abtine, mi se deschide dupa 10 minute pagina ( aleluia cu acest modem imi dezvolt rabdarea sincer ). Si aham, citez de pe site-ul respectiv, la zodia mea, adika sagetator :

"Sagetator - "Ce pervers sunt si eu uneori. Dar chiar arata bine din unghiul asta. Nu stiu uneori cum de imi accepta fanteziile. Ah, mi-a mai venit o idee." "

Site-ul il gasiti aici.
Deci, primul lucru care mi a trecut prin cap, wow, hmmph, hai vere ca nu prea e..... de fapt :"> ... hmmph... mda... cu ce sunt eu de vina? Imi .. vin idei, in orice timp, in orice moment, despre orice lucru, sunt o mare agitata de valuri de idei, iar valurile niciodata nu se termina atata timp cat pe cer sunt nori furiosi, cenusii, ce sufla cu un vuiet asa de puternic. Mi as dori sa intre cineva in mintea mea ? Probabil ca nu, si eu ma sperii uneori de ceea ce exista in mintea mea. Inconstanta, extremele, sunt la tot pasul acolo, in spatele carliontilor mei. Calm, rabdare, agitatie, energie plina, un singur lucru este constant. Ideile, traznite, serioase care mai de care. A fost ziua unui foarte bun prieten de al meu. Si ieri dimineata m am trezit razand de ce? Pentru ca visam o aniversara perfecta pentru el. Il pusesem pe frati miu ( care e politist hehehehe ) sa si ia niste prieteni mascati sa vina cu duba, cu girofaruri pornite, sa vina la acest prieten, sa il ia cu catuse, pentru actiuni criminale informatice impotriva statului, cu acuzarea de tradator, doamneeee, mi l imaginasem deja plangand, cu lacrimi, da nu am facut nimic, vreau la mama, vreau un avocat sunt nevinovaaaaat, mamiiiiii. Si il ia frati miu, il baga in dubita, si acolo era o perdea neagra, si in spatele ei, eram toti prietenii lui, cu un tort cu 24 de lumanari, si o felie taiata pusa pe o farfurie in mana mea asteptand ul sa intre in duba si sa bage capu dupa perdea, si sa i trantesc una in fata si sa i zic, la multi ani baaaaaaah!!!!!. Din pacate, fratiorul meu era plecat din oras, a avut niste chestii de rezolvat, iar duba, avea pana, era la service. Baga mi as, ce nasol m am simtit, ca nu i am facut o, dar intotdeauna exista anul viitor :D.

In alta ordine de idei, ma paste o idee, au au au, tocmai am primit de la nea Googlenstein, trait ar compania, un voucher de 200 de ron, sa fac reclama la ce vreau eu. Si cum nu am stat prea mult pe toaleta ca sa ma pasca o idee, au au au, mi a si venit deja, tre sa ma apuc sa fac un mic script in php, sa vad ce si cum, sa i gasesc hosting ( a stai gata ca stiu unde il hostez :)) ), asa si sa i dau drumu, reclame traiasca nea google, pentru ele, hmm, sa vedem daca o sa iasa, ma intereseaza in special traficu daca o sa mearga :)) hehhehehe, oricum mai multe detalii le dau mai incolo.

Cum sunt un mare idiot, trebuie sa incerc sa am mai mult curaj sa mi le pun practica, asta imi lipseste mie, de fapt, cand sunt pus in fata unor decizi extrem de importante pentru mine, de natura sa mi afecteze viitorul, stau pe ganduri mult prea mult, si disec mult prea mult, nu ma incred in instincte nu nimic, dar sper sa mi rezolv aceasta problema, neaparat ca e grav. Oricum, urmeaza 7 august. Ce chestie, si culmea ca ma gandeam la aceasta data inca de la inceput, eheee de pe la februarie asainceputul lui februarie, ce data 07.08.09. Parca ar fi o lansare de joc, cum ar fi call of dutty : modern warfare 2 - 11.10.09 cred ca asa e din cate imi aduc aminte. In fine, e o zii importanta punct.

Caldura mare, dar in boxe imi rasuna Prodigy - No Good, am o plictiseala, si o lene in mine, ualeeeee, imi fuge mintea la lucruri siropoase romantice, cu ploaie torentiala, cu un tip care o cauta cu disperare, intarziind la o intalnire stabilita la gara, nu o gaseste, vant puternic ( coafura rezista ), alearga pana in centru, ud leoarca ( hainele rezista wow ), singura in mijlocul orasului, il astepta cu mainile impreunate la piept, nebagand in seama, ce e in jurul ei. El vine se duce la ea, se arata in fata ei, isi trage aerul si ii spune pe un glas domol si cald. Ti am zis fatooo ca dincolo era mai ieftin ?!?!?!?!?! Tu nimic, batmaaaan batmaaaaaan. =)))) Mda, hai ca va las, pupuuuu ciao ciaoooo.

Etichete: , ,

marți, 13 ianuarie 2009

Visul...


Tocmai ajuns dupa o zi de munca, plina de peripetii, banci, rate, facturi, umblat la facultate, cursuri, programari examene, interesat licenta, iata si patul, se uita la el, era asa de bun. Nimic in lumea asta nu parea mai bun decat acel pat. Se uita la el, se schimba si se aseaza in el, isi pune Damien Rice - blower's daughter, se intinde in pat, si inchide ochii... I can't take my eyes off of you... I can't take my mind off of you...incet incet, planul realitati se imbine cu cel al viselor. Are o multime de vise de ales, pe care sa l aleaga. Ce vis sa vizioneze asta seara? In timp ce mintea lui, ii era preocupata cu selectionarea visului, in fata ochilor lui, se asterna incet si alene, cate un fragment, cat un pic, cu sunetul unei picaturi de roua dimineata, cararea.... Acea carare, prima data blurata, ascunsa intr o ceata, ce ushor disparea. Iata ca nu si a ales visul el, ci visul l a ales pe el. Oprindu se din cautare, se uita concentrat la acea carare, ce se ascunde in spatele cetii, ce este acolo? Vreau sa vad mai multe, cine este acolo? Se uita mai atent, parca ar vedea pe cineva, acum se lumineaza, vad o carare, copaci, si razele soarelui, dar cine e acolo?

Aude chiar si pasarelele cum canta, si zgomotul orasului, a patruns in vis, a deschis usa, si s a lasat purtat de vis, cred ca am mai fost pe aici, mi se pare foarte cunoscut acest loc. Cu pasi lenti, paseste pe carare, in fata lui isi da seama, e un cuplu, vad ca sunt bine impreuna, se simt chiar bine, ii urmareste pe aceea carare, unde pe o parte si pe cealalata sunt copaci, inalti si frumosi, vrea sa ajunga din urma cuplul, sa se poate uita la ei, sa le vada fetele. Nu reuseste, ramane in urma lor, de strigat nu vrea, poate nu i cunoaste, si risca sa para nebun. Asa ca se tine dupa ei. La finalul drumului, o lumina puternica, il transpune intr un loc, de munte, la o cabana, este intr o camera cu un semineu, se uita in spate si vede cararea, vede si fata, dar baiatul nu il mai vede, ce s a intamplat cu acel cuplu, se intreaba, unde e baiatul, vroiam sa stiu si eu ce s a intamplat cu el. Erau amandoi impreuna, iar acum e doar ea. Fata venea spre el, cu un zambet asa de cald... I can't take my eyes off of you....a ramas inlemnit, pironit in zambetul ei, in stralucirea ochilor ei, ajunge in fata lui si ii zambeste. Un pocnit de jar, in semineu, il trezeste la realitate, ii spune doamne esti frumoasa.....

Ti am mai zis, nu e adevarat..... ii vorbea lui de parca il cunostea, el ... se pare ca nu o stia, fata il ia in brate, si ii sopteste, vad ca ai facut focul deja. Ramane blocat, isi spune in mintea lui, ma cunoaste? ma ia in brate si ma strange asa de dulce? cum? de ce? cine sunt eu ? de unde ma stie? aaaaaaa..... da... intr o secunda, revine pe aceea carare....nu putea sa i ajunga, pentru ca el deja era acolo, cu ea, se uita la el si ea, amandoi, ce cuplu formau, un moment in care, zambeau amandoi, erau veseli si se iubeau, nu le pasa de nimeni si de nimic, erau doar ei... Acum stiu, e ea... a ramas in urma, si m a ajuns, si a venit, nu o mai cunostea, dar imbratisarea ei, i a readus inapoi, amintirile, se intoarce, mai pune un lemn, se aseaza in fata focului. Se uita la ea, cu ochii inimii, cum poate ea, sa i linisteasca bataile, sa i limpezeasca mintea, buzele ei asa de rosi, pline de viata, stralucirea focului din ochii ei, in acel moment, o redescoperea, pe cine? pe ea... se aseaza langa fereastra, el cu spatele la perete in fund, ea in bratele lui la piept, mi a fost dor de tine, o perioada, am bantuit, si am ratacit, a fost un capat de drum, un sut intr un neant al uitarii de sine, un capat ce mi a pus capat, mie, asa cum ma stiam pe mine, un capat ce m a aruncat in abis, in intuneric, dar acum........

Acum, te am gasit pe tine, tu cea ce m ai readus la viata, uite luna cum e de plina, imagineaza ti focul din semineu, caldura lui, luna stralucitoare pe cerul cel instelat, imi lumineaza acum cararea si drumul, si chiar de lumea crede, ca sunt in intuneric, am o lumina ce ma ghideaza, iar focul... caldura lui, imi topeste inima de gheata, ce s a racit prin acest intuneric, in care am pribegit atata timp. Vezi tu buzele tale, imi dau viata, caci inspir aerul plin de viata de oxigen al tau. M ai resuscitat, atunci cand aveam nevoie, si ai aparut in viata mea, cand eram prea orb, sa mi vad intunericul din fata mea.... I can't take my eyes off of you, I can't take my mind off of you.... pentru ca... esti cel mai minunat cadou, de la Divinitate... ea, nerostind un cuvant, isi aseaza inima pe pieptul lui, la inima lui, isi inchide ochii, si aude, in sfarsit ... bate... ii spune, ai revenit inapoi, acum... pot sa dorm linistita... caci sunt in bratele tale, in sfarsit... suntem impreuna.



.:: Damien Rice-The Blower's Daughter ::.
Asculta mai multe audio Muzica »

Etichete: , , , ,

marți, 9 decembrie 2008

Strafulgerarea

"[...] Chiar in acel moment, in care fiind intins pe jos uitandu se atent la luna aceea plina de culoare, invaluita de mister si de o gramada de semne de intrebari, salvarea a sosit. Totul in jur era de o paleta de culori formata din albastru si rosu. Ce se intamplase? Nici el nu prea stia.... era intins pe jos. Sa fi fost lovit? Ce s a intamplat? Medici venisera ca sa i acorde prim ajutor si sa i vindece ranile. Dar care era problema? Era totusi intins pe jos, dar nu avea nici o vanataie. Era ca si cum nu ar mai suflare si totusi isi misca ochi dupa aceea luna plina. Sa fie hemoragie interna? Dar care parte interioara sa i sangereze asa de rau? Ce se intamplase?L au urcat pe targa. L au bagat in salvare. Intoarse capu, luna il urmarea, de ce? Simtea cum.. incet incet se stinge.

Incet isi dadea el singur seama care era problema.... A fost o strafulgerare, a fost ceva ce l a doborat. Dar nu fenomenul natural insasi, ci o fata. Aceea fata, pe care o vazuse de mult timp, aceea fata care i aparuse in fata lui o fractiune de secunda, transcendand timpul. Inima, era problema, inima sangera. Dar nu fizic, ci de durere, durerea gandului de a nu o pierde, inca o data. Trebuia sa faca ceva, astfel, era mort, inima, fara motivul existentei sale, refuza in a mai pompa sange in organism. Si, totusi, luna, il urmarea, frana brusca. Masina se opreste, este dat jos si adus la urgenta. Era grav, medicul de urgente, il consulta, insa nu gaseste nimic. Si totusi era un om muribund, incapabil de a se misca. Este abandonat, lasat intr un hol de asteptare. O, de ar fi acel hol al asteptari, acel hol unde inima lui se situeaza si tot asteapta. 

Resemnat, isi lasa capul in jos, nemaiasteptand nimic, doar momentul in care inima i ar ceda, dar.... totusi.. luna in splendoarea ei, ii trimite prin valurile razelor ei, medicamentul,Cu ce va pot ajuta?  Cu .... ni.. .mi... c, ramasese mut, caci iata, in fata ochilor lui, statea acea persoana, pe care tot ar fii vrut sa i vorbeasca. Nimic, deja... mi ati administrat ce aveam nevoie, Ce anume? spuse domnisoara, simplu... pe tine! Luand flacari, inima, pompa sange la o viteza mare, ochii i se umezisera de fericire, mainile lui o cuprinsesera in brate, apropiindu se de fata ei , uitandu se direct, nu a mai lasat timpu sa treaca aiurea, ..... tu esti... te am asteptat! [...]"
Scris cu dragoste și pasiune de Neydamn.

Etichete: , ,