marți, 13 ianuarie 2009

Visul...


Tocmai ajuns dupa o zi de munca, plina de peripetii, banci, rate, facturi, umblat la facultate, cursuri, programari examene, interesat licenta, iata si patul, se uita la el, era asa de bun. Nimic in lumea asta nu parea mai bun decat acel pat. Se uita la el, se schimba si se aseaza in el, isi pune Damien Rice - blower's daughter, se intinde in pat, si inchide ochii... I can't take my eyes off of you... I can't take my mind off of you...incet incet, planul realitati se imbine cu cel al viselor. Are o multime de vise de ales, pe care sa l aleaga. Ce vis sa vizioneze asta seara? In timp ce mintea lui, ii era preocupata cu selectionarea visului, in fata ochilor lui, se asterna incet si alene, cate un fragment, cat un pic, cu sunetul unei picaturi de roua dimineata, cararea.... Acea carare, prima data blurata, ascunsa intr o ceata, ce ushor disparea. Iata ca nu si a ales visul el, ci visul l a ales pe el. Oprindu se din cautare, se uita concentrat la acea carare, ce se ascunde in spatele cetii, ce este acolo? Vreau sa vad mai multe, cine este acolo? Se uita mai atent, parca ar vedea pe cineva, acum se lumineaza, vad o carare, copaci, si razele soarelui, dar cine e acolo?

Aude chiar si pasarelele cum canta, si zgomotul orasului, a patruns in vis, a deschis usa, si s a lasat purtat de vis, cred ca am mai fost pe aici, mi se pare foarte cunoscut acest loc. Cu pasi lenti, paseste pe carare, in fata lui isi da seama, e un cuplu, vad ca sunt bine impreuna, se simt chiar bine, ii urmareste pe aceea carare, unde pe o parte si pe cealalata sunt copaci, inalti si frumosi, vrea sa ajunga din urma cuplul, sa se poate uita la ei, sa le vada fetele. Nu reuseste, ramane in urma lor, de strigat nu vrea, poate nu i cunoaste, si risca sa para nebun. Asa ca se tine dupa ei. La finalul drumului, o lumina puternica, il transpune intr un loc, de munte, la o cabana, este intr o camera cu un semineu, se uita in spate si vede cararea, vede si fata, dar baiatul nu il mai vede, ce s a intamplat cu acel cuplu, se intreaba, unde e baiatul, vroiam sa stiu si eu ce s a intamplat cu el. Erau amandoi impreuna, iar acum e doar ea. Fata venea spre el, cu un zambet asa de cald... I can't take my eyes off of you....a ramas inlemnit, pironit in zambetul ei, in stralucirea ochilor ei, ajunge in fata lui si ii zambeste. Un pocnit de jar, in semineu, il trezeste la realitate, ii spune doamne esti frumoasa.....

Ti am mai zis, nu e adevarat..... ii vorbea lui de parca il cunostea, el ... se pare ca nu o stia, fata il ia in brate, si ii sopteste, vad ca ai facut focul deja. Ramane blocat, isi spune in mintea lui, ma cunoaste? ma ia in brate si ma strange asa de dulce? cum? de ce? cine sunt eu ? de unde ma stie? aaaaaaa..... da... intr o secunda, revine pe aceea carare....nu putea sa i ajunga, pentru ca el deja era acolo, cu ea, se uita la el si ea, amandoi, ce cuplu formau, un moment in care, zambeau amandoi, erau veseli si se iubeau, nu le pasa de nimeni si de nimic, erau doar ei... Acum stiu, e ea... a ramas in urma, si m a ajuns, si a venit, nu o mai cunostea, dar imbratisarea ei, i a readus inapoi, amintirile, se intoarce, mai pune un lemn, se aseaza in fata focului. Se uita la ea, cu ochii inimii, cum poate ea, sa i linisteasca bataile, sa i limpezeasca mintea, buzele ei asa de rosi, pline de viata, stralucirea focului din ochii ei, in acel moment, o redescoperea, pe cine? pe ea... se aseaza langa fereastra, el cu spatele la perete in fund, ea in bratele lui la piept, mi a fost dor de tine, o perioada, am bantuit, si am ratacit, a fost un capat de drum, un sut intr un neant al uitarii de sine, un capat ce mi a pus capat, mie, asa cum ma stiam pe mine, un capat ce m a aruncat in abis, in intuneric, dar acum........

Acum, te am gasit pe tine, tu cea ce m ai readus la viata, uite luna cum e de plina, imagineaza ti focul din semineu, caldura lui, luna stralucitoare pe cerul cel instelat, imi lumineaza acum cararea si drumul, si chiar de lumea crede, ca sunt in intuneric, am o lumina ce ma ghideaza, iar focul... caldura lui, imi topeste inima de gheata, ce s a racit prin acest intuneric, in care am pribegit atata timp. Vezi tu buzele tale, imi dau viata, caci inspir aerul plin de viata de oxigen al tau. M ai resuscitat, atunci cand aveam nevoie, si ai aparut in viata mea, cand eram prea orb, sa mi vad intunericul din fata mea.... I can't take my eyes off of you, I can't take my mind off of you.... pentru ca... esti cel mai minunat cadou, de la Divinitate... ea, nerostind un cuvant, isi aseaza inima pe pieptul lui, la inima lui, isi inchide ochii, si aude, in sfarsit ... bate... ii spune, ai revenit inapoi, acum... pot sa dorm linistita... caci sunt in bratele tale, in sfarsit... suntem impreuna.



.:: Damien Rice-The Blower's Daughter ::.
Asculta mai multe audio Muzica »

Etichete: , , , ,

1 comentarii:

La 16 ianuarie 2009 la 21:46 , Blogger A Not So Spotless Mind a spus...

Lovely story and lovely song!:)

 

Trimiteți un comentariu

Comentezi !?

Abonați-vă la Postare comentarii [Atom]

<< Pagina de pornire