joi, 29 octombrie 2009

Pienso en ti...


yiruma - river flows in you
Asculta mai multe audio Muzica

Auzi? Cum bate inima mea? Îi auzi bătăile ei, în vidul întunecat din sufletul meu? Boom boom boom. Singura ei problemă este că bate singură. Bate, cu un ritm de dor, bate gândindu-se la tine. La ce faci, la ce te gândești. Cum îți bate inima? Întuneric, și liniște, nici măcar un vânt nu trece, prin acest gol și rece. Da, mă gândesc, nu am cum, la toate amintirile care le am. Un ecran, își face apariția în fața ochilor mei. O rază de lumină erupe din mintea mintea mea, și proiectează, o imagine, două, ca apoi să afișeze un întreg film, cu amintiri. Ce sentiment călduros atunci când te țineam de mână, atunci când te priveam râzând. Pe din afară, sunt un om ca și oricare, înauntru, cine vrea să vadă, se va pierde, căci, dorul meu, îmi cuprinde sufletul, iar alinarea mea, sunt decât acele imagini, ce ar fi putut să fie. Un ritm, mai alert, al inimii mele, căci, din fundal, îți aud vocea. Bate mai puternic, parcă încercând încă odată, să se întoarcă în acele timpuri. E imposibil, de atins acel scop. O lacrimă, pe cât de inocentă, pe atât de singuratică, își croiește drum, pe un obraz fierbinte. Căci stau, și te privesc printr-o fotografie, într-o ramură aurie.

Visele, oare să fie calea de a comunica între 2 suflete? 2 inimi ce bat fiecare pentru cealalaltă ? De câte ori nu te visez, de câte ori, nu îmi imaginez, sărutul tău, de câte ori, nu am visat atingerea buzelor tale, acele îmbrățișări, pline cu dor și de mângăieri delicate. Izul pielii tale, mă îndeamnă la o mai atentă cercetare. Finețea și pielea așa de catifelată, sunt un deliciu pentru simțurile mele, ce au luat-o razna, după tine. Ai incredere, să mergi așa adânc, în vidul din mine, să mă apuci de mână, și să mă scoți la iveală? O scapă-mă de acest întuneric. Eliberează-mi inima spre un tărâm de mult uitat. Cel al iubiri și al dragostei, cel al căldurii și al pasiunii. Mai e un pic, și scap, mă tragi cu toată forța din întuneric, dându-mi șansa de a continua, de a merge mai departe, de ma reumple cu sentimentul dragostei. Verși și acum, în mine, un vas golit, de timp, secat, asemeni unui deșert uitat de Creatorul Înșusi. Iar vasul, se umple, deșertul, este inundat de apa vieții. Iar tu, îmi zâmbești, te uiți cu acei ochi dulci la mine, și îți limpezești buzele, te aproprii, îți închizi pleoapele, și mă săruți.... Nu uit, ci doar accept, aleg sa continui, chiar dacă inițial, pare asa de greu, îmi dai tărie să continuu. Și te sărut, un sărut de ramas bun, si ne mai întâlnim cu bine.

Etichete: , , ,

3 comentarii:

La 29 octombrie 2009 la 15:31 , Anonymous Anonim a spus...

Cat de frumos ai scris...
Cu toate astea, nu ma pot abtine, sper sa nu imi iei in nume de rau faptul ca te voi corecta: pienso EN ti este varianta buna.
In rest...visele pot fi calea prin care 2 suflete comunica, iar alegerea de a accepta, fara a uita, si puterea de a merge mai departe este f importanta in majoritatea cazurilor lipsite de speranta.
Si totusi, nu trebuie sa ne pierdem speranta in mai bine, chiar daca mai bine inseamna, uneori, altceva decat ceea ce ne dorim, nici increderea si nici iubirea. Numai bine!

 
La 29 octombrie 2009 la 17:26 , Blogger Ciocolatika a spus...

Poate sa fie mai frumos ?.....
Iar ritmul melodiei mi-a intrat in vene,de la atat ascultat .

Profund . Real . Perfect .

 
La 29 octombrie 2009 la 18:17 , Anonymous Anonim a spus...

De cele mai multe ori vocea persoanei ce ne lipseste ne da putere sa mergem mai departe,cu toate ca poate e doar in imaginatia noastra.Visul e calea cea mai simpla prin care 2 inimi se intalnesc si traiesc ceea ce nu au putut trai in realitate.
Sa accepti e cel mai greu,insa nu uiti,nu ai cum.Sentimentul e profund indiferent de barierele ce se ridica...

 

Trimiteți un comentariu

Comentezi !?

Abonați-vă la Postare comentarii [Atom]

<< Pagina de pornire