Impuls

The Fray - Fall Away

Orasul traia mai mult noaptea. Este clar, ca pe timp de luna plina, totul este in plina desfasurare. Imbracat, nu cine stie ce, cu o helanca neagra, un sacou raiat, blugi Denim, si niste "zapatos" a iesit in oras. Hoinarea, fara motiv, fara scop. Urmarea cararea lunii, purtandu-l prin locuri care mai de care. Ajunge intr-un parc pe o banca, frigul incepea sa se puna din ce in ce mai tare. Respira, si se vedea prin aburii care ii ieseau din gura. Parul lui, semi-ciufulit, cretz, nu avea nici o treaba. Isi trece mainile prin cap, si se scarpina in cap. Incearca sa faca o analogie a trecutului. Se pierde, in sirul propriilor sale amintiri. Este asa de tanar, si totusi are atat de multe amintiri. Intre timp, nu observa domnisoara care se aseaza langa el. Era asa de eleganta, puteai sa iti dai seama ca are o alura sofisticata, ceva ce te determina sa iti doresti din toata inima sa intri in contact cu ea, insa, ochii ei, cand te priveau, cu atat de multa incredere te dezarma total. Ea era sigura de propriile ei arme, si totusi, asupra lui nu avea nici un efect. Era un indiferent, nepasator cu ce se intampla in jurul sau. Asta pana cand, isi ridica privirea, spre cer, si apoi isi coboara ochii spre Pamant. Se intalnesc, ea, il priveste mai intai serios, incercand sa il intimideze, dar el, afiseaza doar un zambet, sincer, placut din inima. Are acel lucru special, care are un efect atat de aparare cat si de atac. Se uita la ea, aratandu i ei, ca nu este deloc intimidat, si face chiar urmatorul pas, plasand mingea in terenul ei.

- Buna, cum te cheama? si zambeste parsiv, in coltul guri, nu prea mult, ca sa nu para joker, ci suav si delicat.

- Buna, umm... isi incrunta privirea nedumerita, era probabil prima oara cand un baiat o aborda atat de sigur si atat de plin de incredere, Francois, ma cheama.

- Francois, incantat de cunostiinta, ii intinde mana ca sa dea noroc cu ea, eu sunt Damian. Din nou, un zambet, insa de data asta, era sigur de ce o sa se intample, simtea si stia cum o sa se termine totul.

- De asemenea, ii intinde mana, si o strange, nu ferm, nu sigur, ci se lasa dusa de val practic. Nu mai era sigura deloc pe ea, zid dupa zid de aparare cadeau, in fata unui zambet atat de placut, ce radia practic caldura.

Conversatia isi urmeaza cursul natural, acela de a se cunoaste fiecare cateva detalii unul despre celalalt. Se ridica, de pe banca, si merg spre un caffe bar, pentru o buna cafea calda. Ora 2 arata ceasul din bar, conversatia placuta, si cei doi au ajuns sa se tina de mana. Ies din bar, el cu mana pe umarul ei, aparand - o practic de frigul de afara. Cand vine momentul sa se desparta dupa o seara atat de placuta, isi iau la revedere. Isi intorc spatele unul la altul, si se pregatesc sa o ia pe drumuri diferite, asta pana cand el se intoarce, o apuca de mana, si o trage spre pieptul lui. Aducandu-i acele buze super seducatoare, la buzele ei, zambindu i si spunandu i, nu puteam pleca fara sa fac asta. O saruta asemeni unui cercetator, pe meleaguri straine, verficand fiecare parte a buzelor. Dorinta de mai mult, isi face cuib in inimiile amandorura, se cheama un taxi, si ajung la el acasa. Nici nu intra bine pe usa, ca ei se saruta. Grabiti practic, prins intr un foc al pasiunii. Isi da jos sacoul, ea hainele. Se vad prin camera lui, ramasite ale hainelor lor, aruncate in graba pe jos, toate indicand o cale catre dormitorul lui. Asternuturi albe, parchet de cires, si un pat incapator si mare.

Asemeni unui vampir, se avanta la gatul ei, muscand-o cand tare cu dinti, cand cu buzele, incepea acel proces de sarutare intensa a gatului. Era ca un lup, ce si musca prada de gat, sa o lase fara puteri, sa o aiba in control. Mainile, se incingeau in jurul pieptului ei si a sanilor. Asa de naturali si de perfecti, intrand in palma lui. Unghiile ei mari si rosi, isi gasesc locul, infipte in spatele lui. Dorindu-l mai mult, il tragea spre ea. Buzele lui, fac cunostiinta cu umarul ei, cu sanii ei, sarutandu i la nebunie, era asemenea unui geolog, mapand orice teren, consemnand in mintea lui fiecare lucru. Zone eterogene, locuri de atins, in sens circular cu limba, pe sfarcurile ei si in imprejurimile ei. Coboara spre buric si apoi in zona coapselor si a soldurilor, ca mai apoi sa ajunga in Downtown. Vroia sa atinga tot, sa simta corpul ei cum vibreaza de fericire, de placere, vroia sa o satisfaca atat de bine. Aburi de caldura ies din amandoi, lucrurile se incing, pe masura ce noaptea pierde in fata zilei. Orele se scurg, minutele la fel. Si iata cum rasaritul de soare, il gaseste gol, in patul lui, cu un par ciufulit total, cu o fata superba in bratele lui, dormind amandoi asa de linistiti. Totul a plecat de la un impuls.....

Poveste creata de mintea mea creata, nu are ( sau are ) ceva real la baza.