miercuri, 29 aprilie 2009

Accidentul si cainele


Mda, aseara, m am intalnit cu un foarte bun prieten de al meu, pe care nu l am mai vazut de mult timp, care tocmai ce a primit o bicicleta de ziua lui ( adoooooor biclele, sa ma plimb cu ele, chiar sunt pasionat de ele ). Evident, din bun simt, mi a oferit o si mie. Cand m am suit pe ea, wow, mi am adus aminte de perioada handicapata cand ma plimbam cu bicla mea, si aveam o groaza de accidente. Am inceput sa ma plimb cu ea, si fara sa mi dau seama, deja incercam sa merg pe o roata cu ea. Am inceput sa ma plimb, am fost repede pana la cimitiru Ungureni si inapoi, intr o viteza care mi a facut sa mi creasca adrenalina. El, prietenu meu, presimtea ca ceva avea sa se intample, si cand m am intors, mi a zis, "bah cretzi ai grija sa nu cazi cu ea...", eu handi, ce ai bah cum sa cad eu cu ea. Si asa am inceput sa merg, mai tare, sa pedalez si mai rau, si sa schimb vitezele, care apropo, sunt bestiale modul in care se schimba vitezele, I love Shimanooooooo, si m am trezit pe ultima viteza, pedaland ca un hamster, apucat de o frenezie de adrenalina, cat mai tare, cat mai repede ( ca deh daca sunt handi si nu mi potolesc setea de viteza ), drumul era liber, era noapte, era cam 12 noaptea asa, si tocmai intr o curba, am pedalat si mai tare, sa fac slalom printre marcajele de jos de te obliga sa incetinesti viteza, hopurile acelea, si tocmai intr o fractiune de secunda, un caine kamikaze sinucigas, imi sare dintr un tufis pe dreapta, exact intre roata si piciorul meu de pe pedala. Am pus frana brusca, pe ambele roti, m am lasat pe dreapta, am intrat pe contrasens, am pus picioru drept in fata, sa cada bicla pe piciorul meu, ca sa nu se zgarie sau ceva, si am cazut, ingrozitor de rau pe partea dreapta, taxiul din fata mea, punand frana brusca, oprindu se foarteee aproape de capul meu intins pe jos. Cainele, asta daca va intrebati daca a patit ceva, s a ridicat afurisitu, parca ofticat ca tentativa lui de sinucidere a dat gres, si a fugit intr o curte.Eu, stateam intins pe strada, resimteam socul lovituri, izbiri de un asfalt incredibil de tare. Intr un fel, ironic, era nostalgic, sa fac accident, sa pup iar asfaltul, mi era dor, ce mi pare rau e ca a fost cu bicicleta altcuiva, si i am stricat pedala. Azi trebuie sa ma duc sa i o platesc, si pe langa pedala asta, mi am facut eu mie paguba. Cotul ma doare ingrozitor, se umflase rau de tot aseara, rotula un pic deplasata, si soldul, pe partea dreapta ma doare rau de tot. Destul de nasol si faptul ca mi am rupt telefonul in 2. Si culmea, inca mai merge, este telefon cu clapeta, si s a rupt in doua, ecran detasabil ce stiti voi, ma puteti suna, da nu pot sa vbesc sau sa ma auziti :)) mi a zburat microfonu !. E o nimica toata, o paguba de 8 milioane, da i in puii mei, dusi pe apa sambetei, ce tineam la telefonul asta, era faptu ca era primu meu telefon luat din salariul meu. Per total, sper sa mi treaca durerea de oase cat mai repede, ca trebuie sa merg la munte, si tre sa fiu in stare sa il urc, nu am chef sa raman in urma, pana atunci, ciao... si aveti grija la caini, noaptea ... asteapta prin tufisuri, drogandu se cu iarba matzei, asteptand fraieru potrivit caruia sa i sara in fata, in roata, el kamikaze sinucigando esuando!






Rein-Fallen

Etichete: ,

2 comentarii:

La 24 iunie 2009 la 21:54 , Anonymous Anonim a spus...

bah,...esti nebun...'te draq....da' esti nebunul nostru....am ras cu lacrimi cand am citit asta...al draq el de caine kamikazeee:)))))

 
La 24 iunie 2009 la 21:54 , Anonymous Anonim a spus...

ps...MARIUS...k uitasem:))))

 

Trimiteți un comentariu

Comentezi !?

Abonați-vă la Postare comentarii [Atom]

<< Pagina de pornire