Fotbal Tweet Meet @ Tirgu Mures 25-26 iunie 2011

Mno ca sa zic asa, ete ca fac prima mea iesire de mult timp din Craiova si o fac cu placere. Pentru ca ma duc la un eveniment organizat de o mana de bloggeri pasionati si carismatici. Impreuna cu Nebunia ( Dragos ) si cu Rares, vom pleca diseara de la ora 21:00 spre Razboieni si apoi spre Tirgu Mures pentru mare eveniment mare ! #FotbalTweetMeet. Daca dati un clic veti vedea si progamul si facilitatile pe care le vom avea. Ne vom balacii, vom manca si ne vom distra precum bloggeri stiu sa o faca. Si iaca ca online-ul iese si face cunostiinta cu offline-ul ! Party tare va iesii ! Garantat. Si cei care sunteti prin preajma nu vreti sa ne intalnim prin Mures? 

Nascut cu aventura in sange

Am revenit acasa, dupa 3 zile pline de peripetii. Drumul meu spre Timisoara nu se putea face fara a fi pavat cu aventura. Nu sunt eu, daca nu se intampla ceva. Buun, curiosi? Hai sa incep sa va povestesc cum a fost. Pai am sa incep cu joi, unde am fost la Balul Bobocilor de la fostul meu liceu, cu cea mai buna prietena a mea. Niciodata nu cred ca m-am simtit asa de batran ca atunci. Cateva impresii, hmm, fetele de clasa 9 unde erati cand eu eram a 9? Doamneee cum se schimba generatiile, iar baietii, pff, mereu aceiasi! Bun, pe la 10:30 am fost acasa mi-am luat bagaju, si fuga in Pub's, unde lumea afland ca am sa plec la Timisoara se bucurau ! Bun, ora 1:30 la gara, asteptam o amica cu care plecam amandoi spre Timisoara, si incep sa ma gandesc ce sa fac in Timisoara. Nici nu stiam ce ma astepta ! Amica cu care am plecat este fiica de CFR-ist. Din pacate ea si-a luat bilet pe permisul mamei ei, si cand a venit Nasu' sa controleze biletele canci. Trebuia sa plateasca 100 de ron biletul pana la Timisoara, scot portofelul si ii zic "Nasule mai avem 50 de roni nasule, tre sa o scoatem la capat cumva, ca suntem si noi studenti saraci in an de criza, hai ca ne intelegem noi cumva". Buey nu stiu cum se face dar, Nasu asta a fost ceva, nu numai ca ne-a luat 50 de roni dar ne-a scris un bilet de 68 de roni, practic dand de la el 18 roni. Ce e si mai penal, e ca dupa ce atipeste o perioada tipa, se trezeste instantaneu si se duce la rucsac si baga mana si ce credeti ca scoate? Permisul ei de calatorie, imi venea sa-i dau una in cap dar in fine, aventura de abia incepea. Ajungem dimineata la Timisoara, un frig de iti ingheta organele din interior, si bem o cafea la gazda unde stateam. Merg la facultate la jurnalism ca sa-mi clatesc ochii cu niste boboace extrem de frumoase. Ma intorc acasa, dorm o ora jumate, si hai sa ne apucam sa gatim. Ne gaseste seara jucand macao pe porunci oltenesti, distractie in toi, si vreo 3 pizza gatite de mine au fost deliciul serii de vineri. 

Sambata tot asa am fost bucatar, si gatit papica la lume, si apoi plecat hai hui de nebun, seara am fost prin Taine ( foarte fain localul, foarte asemanator cu Pub's ), ma intalnesc cu un fost coleg de liceu, si bem o bere, si incepe distractia, si evident dansez, mult, si dansez, si iar dansez, si e luna plina. Am vrut sa plec spre Craiova, pe la ora 5 dimineata si am cerut aia 50 de roni ca sa-mi iau bilet, de unde canci dineros, nada, niente, nimic. Pff, si uite asa am ramas fara bani. Buuun, ma gandeam eu, nu-i nimic ramane autostopu, iar duminica cand ma trezesc ma pregatesc sa plec. Ei bine, m-am trezit si m-am intalnit cu niste prieteni, iar inainte de asta aveam o misiune sa inmanez un plic unui domn, din partea mamei. Aparent se face ca in plicul ala ( am aflat dupa ), erau 100 de roni pentru mine in caz ca aveam nevoie. Din pacate plicul l-am pierdut din buzunar. Asa ca, am zis ca fac autostopu spre Cluj, si luni ma intalnesc cu o tipa care pleaca din Cluj spre Craiova cu masina. Hmm, evident ca ce planuiesti nu prea iti iese niciodata. Asa ca, m-am intalnit cu niste prietenii, am fost la o cafea, am fost la o clatita, la o plimbare pe malul Begai, si uite am petrecut cateva ore bune foarte relaxante, cred ca nu am avut o plimbare asa de relaxanta de cand am venit prin Timisoara. Poze facute, plimbare fara scop, si bani de tren. Pe la 7:30 eram in drum spre casa, ca sa-mi culeg bagaju si sa prind trenu de 8 spre Craiova. Toate astea au fost facute intr-un timp record, pentru ca in Timisoara nu e ca in Craiova ( raliuri ), dar am dat de un taximetrist foarte dragut, care a bagat viteza mai rau ca in Craiova. Am trecut pe rosu, am traversat strada cu politia in fata noastra, si cu toate astea, am ajuns la timp sa-mi iau bilet. 

Sunt mai multe de zis, dar nu pot sa spun. Sunt amintiri ce sunt tiparite in inima mea, si in capul meu, amintiri care atunci cand inchid ochii, imi vin in cap, si ma face sa am un zambet pe buzele mele. Un zambet gen "am facut-o si pe asta". As putea sa zic, ca what happend in Timisoara, stays in Timisoara!

Acum sunt in Craiova, si se pare ca reporterii revistei sar pe mine. Isi fac treaba cu entuziasm. Ceea ce inseamna ca si eu tre sa ma apuc de treaba ! 

Bine v-am regasit dragii mei !

Plecari programate

Week-endul asta e programat pentru Timisoara. Asadar cei care sunt in Timisoara in acest week-end ma gasiti pe acolo. As dori de asemenea sa merg si intr-un pub unde se asculta muzica veche, gen Pub's. Tot azi mi-am cumparat bilete pentru Barcelona. Ati auzit bine, plec in Barcelona pe 4 decembrie si stau pana pe 3 ianuarie, asta in cazul in care nu imi gasesc ceva de munca pe acolo. Am o plecare si prin Campina, care trebuie sa ma duc si pe acolo, si inca una prin Bucuresti. Cine stie poate in acest week-end am sa fac autostop-ul din Timisoara pana in Cluj, sa imi mai vizitez niste prieteni. Pana atunci, cius!

Packing up....

Mort de raceala, cobza, sleit de energie, si cu toate astea imi fac bagajul. Daca am putut sa merg in disco, mno pot sa plec si spre Valencia. Desi as fi vrut sa imi aman zborul pana pe duminica de ziua indragostitilor, se pare ca nu am reusit sub nici un chip. Deh, sanatatea mea, nu e pe primul loc al unor persoane ce nu doresc sa le mentionez. Asa ca, fac bagajul, ne vom auzi, maine seara din Spania. Multa sanatate.

Ganduri de plecare. Goodbye!

No Mercy - When I Die

In momentul asta, am dormit 3 ore. Pentru ceea ce urmeaza un drum cu trenul de 6 ore, o asteptare de o ora jumate, si un zbor cu avionul de 3 ore. E clar ca o sa beau cafea, si energizant, si ca o sa dorm probabil in avion. si in tren. Nu am idee cum o sa ajung in avion, dar stiu sigur ca o sa ajung. Ador aventurile, neplanificate. Ironia sortii, acu cand scriu, in pijamale, cu parul facut vraiste, sunt in scumpa mea Romanie. Insa diseara la 10, ora Romaniei, probabil o sa scriu relaxat din camera mea din Valencia. Am observat la mine, ca sunt un nomad. Niciodata nu pot sa stau prea mult timp intr-un singur loc. In viata mea, am stat in Campina, Comarnic, Breaza, Timisoara, Cluj, Craiova, Bucuresti, Valencia, Le viile de Rois ( Franta ), Budapesta ( Ungaria ), Sinaia. Am 22 de ani, si mult timp am stat in Craiova, si respectiv in Campina. Dar se intrevede o sedere mai lunga si prin Valencia. Unde imi e locul ? Nu stiu?! Tinand cont de faptul ca am planificat, si o excursie in Phoenix Arizona, ori prin vara, ori sigur anul viitor, prin 2011. In 2010, imi propun Europa, in 2011 imi propun lumea. In 2012, imi propun sa mi construiesc casa mea, de pe munte, de langa un lac, si in spatele meu o padure superba. O liniste, si o relaxare uimitoare. Cu o prispa, si un scaun de leganat pe masura. O sa am un caine Husky, si o sa stea cu mine. Sotia sau viitoarea mea sotie, vom sta amandoi intr-un leagan in curtea noastra, si vom privi apusurile, si respectiv rasariturile de soare, in timp ce vom face sex nebun, dezbracati, in leagan, sau pe barca leganati de valuri, sub cerul instelat, sub Luna Plina.

Mda, se vede ca sunt nedormit, suuuuper obosit, nu aveti idee ce am facut toata noaptea!!! :D Daca citesti acest articol dupa ora 17, sa te rogi pentru mine, atunci decoleaza avionu, flu flu. Trebuie sa ajung acasa, stai sunt deja acasa, a daaaa, la cealalalta casa, astfel nepoata mea imi va da bataie la curuleata.Ador aventurile, v-am zis? Am auzit ca taica miu, la varsta mea, a fost trimis de bunica sa cumpere paine. Se suie pe bicicleta, si zboara cika spre magazin. Trece o zi, trece doua, trece trei. Se intoarce a patra zi. Unde ai fost? Nu te-am trimis eu dupa paine? Ba da mama, dar, am vrut sa ma plimb si eu pe la Predeal, sa ma sui pe munte. Mno acu stiti, partea nebuna, se trage de la scumpul meu tata, iar partea romantica, visatoare, de la mama. Daca ati cunoaste-o, cel putin mama aceea cand avea 28-37 de ani. Sigur ati fi zis ca e o Milf. Cu un mijlocel, mai mic decat al meu, arata super. Ua, si cum dansa maica mea pe atunci, prin discoteca, ziceai ca are 22. Sincer, daca ati cunoaste-o voi pe mama de atunci, cat de mult o iubeam, ce luptatoare a putut sa fie, cu 2 copii singura, sa arate si super bine, si sa se distreze. Respectele mele. Punea orice barbat la picioarele ei. Eh, ce se intampla? A da, suna ceasu. Imi zice valea Razvane !! Biijjt, Jet. Ma uit atent la timp, si ii spun : Beeeeeshi bah, timpul se indoaie dupa dorintele mele. Am puteri magice ! :D

Sa ne reauzim cu bine oameni buni. Sanatate

Tristete... plec

Carla Bruni - Quelqu'un m'a dit

24 noiembrie - 23 decembrie, ăsta este intervalul şederii mele în România. O lună de zile, plină de aventuri, petreceri, distracție, și multă fericire. Tot ce am în sufletul meu, este numai tristețe. Adio fericire, adio, prieteni, adio veselie. Sunt trist, pentru că mama mea, atotsacrificatoare ce este, se sacrifică ea și a vrut sa plece în Spania. Sper că întelegeți sarcasmul. Pentru o zi de concediu, pe care ea poate să și-l ia, nu s-a dus in Spania, și trebuie sa ma duc eu. Adio planuri, de Crăciun, adio Revelion, adio fericire. Eu nu pot pleca, din această țară superbă. O iubesc enorm de mult, are atât de multe de oferit. Gândul care mă face ultra-fericit, este că am să mă întorc la sfîrşitul lui februarie. 23 decembrie - 30 ianuarie, intervalul de ședere în Spania. Ce am să fac acolo, în afară de predat? Plictiseală mareeeee, tristețe și dor de România.

Quelqu'un m'a dit