sâmbătă, 6 iunie 2009

Simplitate si complexitate...

Totul se intampla de la un simplu gest, lucru, decizie pe care o iei, indiferent de starea in care te afli. Orice genereaza o consecinta. Mai bine zis, cause and efect. Decizi sa faci un lucru, mai incolo, dupa cum bine stiti asta, roata se invarte, si se intoarce inapoi. Acum daca e bine sau rau, depinde de decizia luata. Apoi ramai, cu ceva din tot ce se intampla, daca e ceva bun, castigi ceva, daca este rau, no atunci ramai cu regretul de a fi luat decizia proasta. Cam asa era si el. Nu avea, nici o explicatie pentru decizia luata, dar era acolo in parc. Stia foarte bine, ce se va intampla, stia chiar dinainte, se obisnuise, nu vroia sa dea drumul a ceea ce simtea in interior. Vroia sa fie sigur ca are control, asupra sentimentelor sale. Lacrimi, nu cred ca si ar avea rostul, poate o perere de rau, ca nu se intalnisera mai devreme. Poate ... cine stie. Momentul despartiri, se uita la ea, zambeste, rade, tocmai a pus capat celei mai ciudate relatii pe care a avut o. Poate, dar sigur ii vor ramane amintiri, in cartea sa. Amintiri numai frumoase, macar cu asta se poate multumi. Nu are sa uite, ochii ei frumosi, vocea ei copilaroasa, si nici modul ei de a se comporta. Vor fi intiparite in mintea lui mult timp, de acum incolo. Merge, iar pasul sau este apasat, pentru ca nu stie de ce simte in sufletul sau, acel sentiment. Era sigur, ca avea control, de ce o jumatate il durea, si una se bucura. Amestecatura de sentimente, care mai de care contradictorii, asta avea in el, o reteta preparata poate si de vremea ce i se asterna in fata. Un cer albastru presarat pe ici colo cu norisori nu prea multi dar fiorosi.Dupa catva timp, era pe drum, in masina, se ducea intr un loc, unde spera sa il faca sa nu se mai gandeasca. Nori se adunara si mai mult si prevesteau ploaie. Un strop de ploaie si apoi altul, se loveau de geamul masini. Ajuns la destinatie este tacut, inmurmurat, vrea sa se distreze sa nu fie apasat de propriile sale sentimente interioare. Incearca dar nu reuseste, e in mijloc ploii, toti misuna ca furnicile cautand adapost, el este in camasa, nu simte frigul deloc, simte melodia, care o asculta, care i a intrat in inima, si regretul deciziei luate prost. Dar numai conteaza, life goes on.



Green Day - Wake Me Up When September Ends

Etichete: ,

1 comentarii:

La 19 ianuarie 2011, 20:09 , Anonymous Anonim a spus...

Please vote the Great dj ever ! Vote at "Cea mai tare ascensiune din Romania in 2010" - MOONSOUND!!
http://awards.nights.ro/

 

Trimiteți un comentariu

Comentezi !?

Abonați-vă la Postare comentarii [Atom]

Linkuri de întoarcere către această postare:

Creați un link

<< Pagina de pornire