Decizii

Ronan Keating - When you say nothing at all

Lacrimi izbucneau din ochisori ei gingasi. Il tinea de mana, si incerca din rasputeri, sa i puna o ancora de gat, sa nu il lase sa plece. Rugamintile ei fierbinti parca piereau in fata lui, un el cu o moaca asa serioasa si indiferenta. Adevarul era, ca si pe el durea, insa a luat decizia sa nu isi arate sentimentele. Dorinta de a ramane, era asa puternica, insa, ratiunea si moralitatea il indemnau la 180 de grade. Trebuia sa plece, era nevoie de el urgenta. Datoria morala, familia, era mai puternica decat orice. Intr-un acces de furie, izbucneste spre pieptul lui, cu o serie fulgeratoare de pumni. Toate cuvintele care i ieseau din gura ei, porcule, nesimtitule, indiferentule, jigodie, afurisitule, ieseau ca si cum ar fi fost scoase ca sandwich-urile calde. Era ca un zid, de piatra, Zidul Plangerii, statea si le primea. Asculta toate acuzele care ii ieseau din gura. Statea si o lasa se descarce. Fulgi cadeau in prostie pe langa ei. Erau asa de agitati, cautandu-si locul de aterizare, incat se incalecau unii pe altii. A trece de la o stare de furie, la o stare de parere de rau, si la izbucnii in plans de dor, sunt doar cativa pasi. Din furia cu care lovea pieptul lui, la a-l strange in brate, plangand cu lacrimi de copil, nu a fost necesar decat cateva secunde. In tacerea ce o afisa in fata ei, singurul lucru care il poate face, este sa o stranga strans in brate, si sa i sopteasca la ureche: "o sa mi fie foarte dor de tine". Acest lucru impreuna cu strangerea sincera in bratele lui, cu greu se poate abtine sa nu izbucneasca si el in plans. Dar decizia e luata deja. Tot ce lasa in urma lui, sunt doar urmele impregnate in zapada asternuta. Sunetul scos de bocanci lui, prin acea plapuma, ii spune ei, ca s-a terminat. A fost alaturi cat a trebuit sa fie, alaturi de toti prietenii lui, alaturi de ea, a fost impreuna cu cei la care tine cel mai mult. Iar acum, pasii lui, raman amintire pe o suprafata alba, ce incet incet, se pierd. Raman ascunsi in zapada. Tot ce a fost, a fost placut. Decizia... nu ii apartine in totalitate....