Romantismul - ceva mort in zilele de azi?!

Vedem foarte multe lucruri in multe filme, chestii romantice. Actiuni care pentru majoritatea tinerilor din ziua de azi, provoaca un gest de genu, " what a sissy " sau mai stiu eu ce reactie. Vedem in filme, dragoste pe malul marii ( din propria experienta, inainte de a face acest lucru, nu o faceti chiar pe mal sa va atinga valurile marii picioarele, pentru ca sunt scoici aduse de mare, si cand va puneti pe spate sau  pe coate si genunchi... well intelegeti voi :P ), pasiune, romantism. Imi pun intrebarea, este mort acest curent ? Ce este romantismu? Cati au facut un gest simplu de a da un trandafir unei fete si cu un mic biletel care sa scrie ceva foarte simplu gen : "Doar pentru ca e luni ... ". Sau cati au iesit la plimbare cu prietena, undeva in afara orasului pentru a vedea un apus de soare superb alaturi de panorama orasului. As putea sa adaug ( daca mi las imaginatia libera ) ca ar merge si un mic picnic. Oare eu mi am pierdut romantismu, sau mai bine zis ma intreb, am avut eu pana acum acest curent in mine? Multe dintre postarile mele, au fost rodul imaginatiei mele amestecate cu experientele personale ( ceea ce am facut ). Si fara sa vreau, ajung si la o alta intrebare, fetele isi mai doresc oare romantism? Sau vor doar lanturi la gat, discoteci next gen, haine de firma, totul la moda. Mai pe scurt : money. Nu acuz pe nimeni cu nimic. Doar imi pun intrebari, ce se doreste de fapt? Oare cumva un echilibru sau o reteta de cate un pic din toate? Pana acum, am doar intrebari, iar sa incerc sa dau raspunsu ar fi ceva de genu, Hagi paseaza, Hagi preia, Hagi suteaza, Hagi marcheaza!. Mi am pus intrebarile, iar din punctul meu de vedere, dintr un unghi ingust, am si unele raspunsuri, dar mi as dori sa aflu si parerile mai multor persoane.

Romantismul - curent mort? Sau doar lasat intr un colt al uitarii, folosind ul doar in momentele critice intr o relatie? Cum cineva isi cumpara un software, hai mai bine sa zic, un joc, pe spatele carcasei scrie " Hardware Requirements ". Oare pentru acest curent sunt necesare anumite lucruri? O imaginatie bogata, un pic si de curaj plus nebunie pentru a realiza anumite lucruri romantice ( Exemplu : Sa mergi cu o fata printr o haita de caini ), sa nu mai zic de tupeu, necesar de a obtine anumite lucruri pentru indeplinirea anumitor chestii romantice. Cred ca as mai adauga, si modul in care comunici sau iti exprimi sentimentele ( nu neaparat de iubire ) ci in general in orice domeniu, cum iti exprimi ceea ce ai in interior. Este oare dificil curentul acesta? O povara pentru unii sau pur si simplu sunt naturali nascuti pentru asa ceva? Exista de altfel si teatru, un fel de Casanova ( al curului as adauga ). Romantismu, puterea de a surprinde parteneru printr un gest simplu sau iesit din comun. Asta ar fi definita mea pe moment.

" ROMANTÍSM s.n. Mişcare artistică şi literară apărută la începutul sec. XIX ca o reacţie împotriva clasicismului şi regulilor lui formale, care a preluat tradiţiile naţionale şi populare, promovând cultul naturii, lirismul, fantezia şi libertatea de expresie. ♢ Ansamblu de aspecte care caracterizează curentul romantic; înclinare spre lirism, spre individualism, spre visare, spre melancolie. ♦ Romantism economic = curent utopic apărut în economia politică, în secolul trecut. – Din fr. romantisme. ".

Libertatea de expresie, imi place asta, fantezia si natura ( apropo m am uitat la definite dupa ce am scris ce am scris la inceput ). Ca un mic apropo, tinerii din ziua azi cu ce sunt educati ? Manele, telenovele, sau mai stiu eu ce. Pacat, pentru ca se duce un curent zic eu frumos, unde apogeul, as zice, a fost atins de un mare geniu al Romaniei.

Imi aduc aminte, de o faza de mult timp, probabil ca persoana in cauza nici nu isi aduce aminte sau a remarcat, insa, dupa o perioada lunga de cateva saptamani, in care nu am vazut acea persoana ( de altfel, eram indragostit de ea lulea ), a venit si acel moment in care ne am intalnit ( nu fata in fata, ci printr o multime de oameni ). Sa fac un mic exercitiu de exprimare, as adauga ca acel moment, am avut ritmul inimi foarte alert, iar bataile pe minut, cresteau asa cum creste temperatura intr un cuptor. Cred ca as zice ca am avut vreo 140 de batai pe minut. Din momentul in care a intrat pe aceea usa, mi am dat seama ca ceva se intamplase, monotonia din camera deodata disparuse, prin multime ii cautam ochii ei. Iar in momentul in care s au intalnit, am devenit o stana de piatra, nestiind ce sa fac, ce sa zic sau cum sa reactionez. Timpul isi inceta activitatea, si mi dadea impresia ca ramane pe loc. Cu toate acestea nu mi pasa, caci astfel batand timpul in loc, reuseam sa admir mai mult, frumusetea ce mi se afisa in fata ochilor mei. Fiind tanar, acum imi vine sa rad cand imi aduc aminte, nu am stiut sa mi controlez trupul, si asa inecat de dragostea ce o purtam, intr un mod ascuns. Probabil ca ma dadeam de gol enorm de mult, caci ma balbaiam mai rau decat un balbait profesionist cu diploma de experienta in domeniu. Nu puteam sa leg nici doua cuvinte, sau mai bine zis doua silabe intre ele. Eram depasit de tot, voce, gesturi, ochii cat si buzele ei. Intreaga armonie imi era infatisata spre deliciul ochilor mei.

Oare am reusit sa fac ceva lucru cu faptul ca eram eu indragostit si de altfel un visator romantic cum ma consideram atunci? Nu, lucrurile au iesit pe dos, opusul a ceea ce mi doream si vroiam sa se intample. Regret? Probabil regret ca am fost prea timid de a si exprima sentimentele mele pe o cale verbala. Imi lipsea tupeul, curajul si in plus nebunia. As mai adauga ca imi lipsea si aceea indiferenta fata de ceea ce zic cei din jurul meu. Da, indiferenta cat si nepasare. Mai pe scurt, sa nu bag in seama ce mi se zicea. Un mic sfat, pentru tinerii indragostiti, si romantici, nu mai stati pe ganduri prea mult, pentru ca altfel pierdeti multe, foarte multe. Faceti va curaj, si duce ti va si exprimati va sentimentele asa cum stiti mai bine. Caci sinceritatea la o persoana este rar de gasit. Iar atunci cand cineva gaseste sinceritatea, atunci aceea persoana nu este de lepadat!.

In concluzie, Romantismul - mort sau viu? In sinea mea, si din punctul meu de vedere, as zice ca e viu, dar intr o stare latenta, de somnolenta. Fiecare il are in sinea lui, dar multi ori le este prea frica sa il foloseasca ori nu stiu cum. As dori sa citesc mai multe experiente ale altor oameni romantici, gesturile lor, lucrurile facute din dragoste, pentru ca astfel as fi si mai fericit ca romantismu nu este mort, este inca viu!

Va salut.