sâmbătă, 7 martie 2009

You're beautiful


Sunetele celor care strigau dupa taxi, erau asa de zgomotoase, incat pareau ca niste animale, ragnetele lor cel putin. Picaturi de ploaie, intr un tablou inchis la culoare. Intuneric, si singuratate. Orasul insa, la ora aceea se trezea, chemandu l, strigandu i numele. Isi dorea pacea, dar nu o regasea nicaieri. Cauta un loc, unde sa fie singur. Avea prea multe pe cap. Confuzie, doar atat ceata. Isi dorea sa iasa din aceasta ceata, sa priveasca rasaritul soarelui, vroia sa puna capat tuturor acestor sentimente ce l faceau sa se simte asa de confuz. Sentimente navala, unu dupa altul, nu i iesea nimic. Vroia sa stie adevarul, ce simte el cu adevarat? Din pacate, era ca si cum ar incerca sa afle dinainte ce numere vor iesi la loto. Sunetul, scos de pantofi lui cand loveste apa, provenita de la ploaia slaba, ii readuceau cu picioarele pe pamant. Ii mentinea acea linie, a realitatii. Ecran publicitar, parea ca era singuru lucru care i atragea atentia. Insa nu se astepta sa se intample ce avea sa se intample. Cum iti dai seama ca un om se schimba? Dupa ce iti zic ceilalti din jurul lui. Multi i au zis, ca a mai crescut, ca s a schimbat la voce, insa cei care il cunosc, i au zis, inima ta, nu s a schimbat, din contra, e capabila de o iubire mare, este in stare sa iubeasca foarte mult. Rade, ce stiu ei de fapt? Este, insa vrea sa fie pentru persoana potrivita. Iata ca usa se deschide. O lumina puternica ii sare in ochi. Nu vede nimic, decat o silueta neagra de fata. Cine esti?Nu ma mai ti minte? o voce subtire gingasa ii raspunde... Adu ti aminte, trebuie sa ma stii, si se aproprie de el, mangaindu i fata. Tu .... tu... tu esti... spuse el, socat, nu se astepta absolut deloc. In mintea lui, amalgam de amintiri, scoase de la naftalina, deja procesul de aducere aminte era in toi. Urmeaza partea de analiza, de comparatie, ce s a schimbat, se actualizeaza baza de date cu amintiri, inlocuindu se vechile informatii cu cele noi, actualizate. Se schimbase, devenise mai frumoasa, mai matura, decat stia el. Vroia sa stea mai mult cu ea, sa povesteasca ce s a mai intamplat, ce mai patise cu viata ei. Insa... realitatea era ca.. nici unul, nu avea timp. Erau fortati de imprejurimi, sa se grabeasca. Dar... cel putin, inima lui era happy, o dorinta se indeplinise, printr o pura coincidenta. Revazuse pe cineva drag lui, cea care a deschis usa cu mult timp in urma, a ceea ce multi prieteni i au zis. Acum, statea pe ganduri, si realiza, cum trece timpul, cum trece asa de repede timpu, isi aduce aminte cum era atunci. Un pampalau, un timid, un fraier, care nu se exterioriza, din contra, era inchis in el. A pierdut multe, prin acest lucru, dar isi spunea.. .e bine... totusi  am invatat ceva de la aceasta viata pana acum. Isi revazuse adolescenta, iar asta l a facut sa si dea seama, ca s a schimbat, si in interior, ca s a maturizat. 

Pentru momentele adolescentei, acele clipe frumoase, in care... simti totul, si nu realizezi nimic, si nu accepti realitatea, ci te afunzi intr o lume a ta, interioara, in care esti tu cu aceea persoana, si incepi sa visezi frumos. Insa nu trebuie sa fi asa, trebuie sa ramai in realitate, sa iti dai seama de sansele care le ai. Copii, tinerilor, iubiti, din toata inima, dar inainte de toate, ganditi si un pic logic. Nu tot ce zboara se mananca :P. Nu va aruncati cu capul inainte, pentru ca riscati sa ramaneti fara el :P... "You're beautiful, You're beautiful it's true/ I saw your face in a crowded face....."




JAMES BLUNT - YOU'RE BEAUTIFUL

Etichete: ,

4 comentarii:

La 7 martie 2009, 19:15 , Blogger night-shadow a spus...

Frumoasa poveste :). Sincer printre unele randuri ma regasesc si eu :D.

Mi-a placut mult si mi-a adus aminte de niste clipe dulci din trecut :D... amintri frumoase pe care cred k o sa le postez intr-o zi pe blog.

 
La 8 martie 2009, 10:03 , Blogger Amy a spus...

Cata dreptate poti avea. Daca am fi avut mai mult curaj in adolescenta poate am fi reusit sa ne implinim trăirile si simţirile de atunci, poate ca am fi trăit acea dragoste adolescentină. Eu am ratat asta si doar din cauza ca nu am avut curajul sa mărturisesc, de teama de a fi respinsă. Offff, .....It's a long time ago since then. Regrete sunt, acum...nu ştiu dacă se mai poate împlini ceva, poate ca nu. Mabey in another life.

 
La 8 martie 2009, 20:12 , Blogger neydamn a spus...

am un singur regret, ca nu am sarutat o atunci cand a fost acel moment magic.. ( poate o sa il povestesc si pe asta ;)) ), in rest ... stiu.. am fost.. fraier.. dar acum.. lucrurile s au schimbat... e cu totul altfel situatia.. fata de cum era atunci. e bine sa trecem si prin aceste lucruri... :P invatam din ele

 
La 8 martie 2009, 20:34 , Blogger Amy a spus...

:)

 

Trimiteți un comentariu

Comentezi !?

Abonați-vă la Postare comentarii [Atom]

Linkuri de întoarcere către această postare:

Creați un link

<< Pagina de pornire