Scurt Istoric | Updates of today

Sa pun lucrurile in ordine. Multa lume ma crede ca sunt in Romania. Multa lume crede ca sunt eu stiu unde. Au trecut 2 luni incredibile, prin care am trecut printr o schimbare majora in viata mea. In primul rand o sa incep cu o despartire trista de un loc in care, mi am gasit o anume parte din mine. M-am regasit in acel loc, unde, veneam de luni pana vineri. Si anume, locul meu de munca. Mi am dat demisia intr un mod, in care mi este rushine de mine insumi si de metoda aleasa. O demisie, de la distanta, eu fiind in Spania, a trebuit sa folosesc intermediari care sa se duca sa mi rezolve... situatia. Deci dupa 2 ani si 4 luni, mi am luat, intr un fel, la revedere de la mult iubitul meu loc de munca. Am multe amintiri, frumoase acolo, unde am realizat cateva lucruri, pot sa zic personale. Tot aici, am invatat ce inseamna a manageria o firma, a o conduce, lucrurile care trebuie facute, cat si munca depusa, ca sa nu mai zic, persoanele cu care am intrat in contact. Mi am luat ramas bun, de la prietenii mei, intr un mod, clasic. M am distrat alaturi de ei cam o zi intreaga, incepand cu Vlad din Tg. Jiu si terminandu se cu multi multi multi altii. Era sa mi pierd degetele in penultima mea zi de stat in Romania. Eram in Craiova Veche, dansam pe o masa, si am sarit in sus, iar cu mana stanga, am intrat intr un ventilator, inca mai am semne, si ori de cate ori ma uit la acel semn de la deget, zambesc cu drag, caci imi aduc aminte de acele vremuri. Am plecat si in Spania, autocarul a fost bestial, mi am facut prieteni si acolo. M am imprietenit cu toata lumea de acolo atunci cand stateam toti si asteptam sa trecem granita dintre Romania si Ungaria, 3 ore am asteptat, toti, timp care l am folosit pentru socializare cu restul, oferindu le seminte si chips uri, uitandu ne la un film pe dvd si facand glume. Repede am devenit, soferul de rezerva al autocarului, desi eu nu am permis de conducere. A venit vamesu sa verifice buletinele, iar eu nu am aratat nimic, m a intrebat daca sunt soferu de rezerva si soferii au zis ca da, ca sunt junior si sa ma ia ushor. Deci, eu fiind la volan, am miscat autocaru de la romani pana un pic la unguri. Cand am ajuns in Spania, ma asteptam sor mea, cumnati miu si nepoata mea si m au vazut in fata pe scaun.

Acu, in cele 2 luni de stat in Spania, s au intamplat multe lucruri. Schimbarea a intervenit in viata mea, punandu ma in situatia de a fi obligat sa ma schimb, fie ca vreau fie ca nu. Lipsa prietenilor, si implicit necunoasterea limbii locale, m au determinat sa ma schimb, si mai ales, faptul ca am o responsabilitate fata de nepoata mea, sa am grija cu totul, a insemnat totul. Sa devin mai responsabil, mai matur, sa mi schimb oraru de somn si de trezit, sa mi schimb modul de trai, sa nu mai consum alcool, sa nu imi mai pierd timpul prin discoteci, sa incep sa dorm 8 ore pe noapte, sa mananc la ore stabilite. Toate astea m au dus catre starea in care ma aflu acum. Am 70 de kile, m am ingrasat, sunt mai responsabil, mai matur ( e greu de crezut stiu ), si gandesc altfel, din alte puncte de vedere. De exemplu, cand eram in Romania, nu mi pasa daca merg pe ploaie cu bustu gol, insa acum e cu totul altceva, ma gandesc ca daca fac acest lucru atunci ii fac rau nepoatei mele, pentru ca eu racesc si automat si ea raceste. Deci, gandesc in perspectiva. Si ma gandesc la cei din jurul meu mai mult.

M am inscris la un curs de limba spaniola, unde ca si colegi am.. oameni de diferite natii. Marocani, chinezi, algerieni, ecuadorieni. Cu unii .. m am imprietenit destul de repede, dar persoana cu care m am imprietenit mult, este profesoara mea de spaniola, care este o persoana dedicata muncii pe care o presteaza. Ma inteleg destul de bine, si recent am obtinut sansa de a o ajuta pe dansa, asa cum si dansa ma ajuta pe mine. O sa fiu asistent la ora ei de engleza. Eu o ajut cu engleza, dansa cu spaniola pe mine. E un nou inceput. Pe langa acest lucru, am avut ocazia sa muncesc si in domeniul de montat parchete, cat si reparat computere. E greu totusi fara a cunoaste limba. Dar nu disper, sunt sigur ca odata ce invat limba, ma voi descurca destul de bine, asa de bine incat sa mi ajut si surioara si maica mea, cat sa mi achit si toate ratele integral.

Ati putea sa ziceti ca acum, sunt ca un babysitter, avand grija de nepotica mea, sa i dau sa pape, sa o imbrac sa o spal sa o duc la cole ( gradinita/scoala ), sa ma joc cu ea, sa fiu alaturi de ea ( este un sentiment care nu prea pot sa il descriu, insa stiu ca mi se rupe inima atunci cand vine la mine ma ia in brate si mi zice ca : " Eu ubec mult pe tine Lavan" ), cat si prin casa fac curatenie, dat cu matura, spalat vase, uneori calcat de rufe, si spalarea lor, si gatitul. Sper sa fiu un ajutor sorei mele, sa nu fiu o povara pe umerii ei.

Desi multa lume, are o impresie gresita asupra mea, baza fiind trecutul meu, le spun la toti, m am schimbat, si nu mi pasa ce parere aveti. Unele lucruri din trecut sunt adevarate, si totusi ma doare undeva daca sunt criticat pe baza trecutului meu. Ce este acum este important, trecutul a fost si nu mai ai ce sa mai faci.

Am lucrat la cateva site uri, printre care statuslove, si am ajutat cat am putut, atat ca idei, cat si promovare, la urmatoarele site uri ascuns.mobi, yclick.eu. Pe viitor am in capul meu, o idee grandioasa de afacere, si cu toate astea am nevoie de o platforma, ce trebuie creata in timp, cand o sa fie gata am sa anunt ce anume.

Din seriale vizionate amintesc, Heroes, Chuck si am de gand sa ma uit la Gossip Girl, Californication si sa mai vad ce sa mai urmaresc. Cam atat, sper ca am pus la punct unde ma aflu si ce fac. Ne mai auzim.