sâmbătă, 31 ianuarie 2009

Linia alba....


In ultimele zile, am experimentat mai multe stari, care mai de care, in primul rand, netul mi a fost taiat, nu am TV, nu am avut telefon, practic, veneam de la munca timp de trei zile, si ajungeam acasa si nu aveam ce sa fac. In prima zii am dormit de la ora 9 seara, ceea ce pentru mine e incredibil, a doua zii totusi nu am mai rezistat, m am uitat la niste filme care le luasem si nu ma uitasem la ele, filme cum ar fii, 100 girls, si Amy's orgasm, cred, luate dintr un pack de comedii. Chiar mi au placut foarte mult, cel putin, fiecare film, vorbea dintr un punct de perspectiva diferita, despre acelasi lucru. Apoi a treia zi, m am intalnit cu o prietena, care mi a dat o carte. M am intalnit cu ea, am mai discutat, niste forneti, tachinare, mai pe scurt m am simtit bine ( vreau sa invat japoneza, si mi a dat si cursurile de japoneza, arrigato ) ca mai apoi sa ma duc la repetiti la cs, sa ma distrez de minune, sa rad cu lacrimi de rolurile pe care le interpreteam. Ajuns acasa, cu o stare super buna, intr o buna dispozitie, ma suna un prieten, stau de vorba o ora jumate aproape, cand ma uit la cartea pe care mi a dat o. Constrans de situatie, am luat o in mana. Am ras, mi am zis in sine, asta e culmea, nu prea am citit eu carti ca am vrut, si citesc acum ca nu am ce face? Ironica situatia. Cartea se numeste "Balzac si Micuta Croitoreasa chineza", chiar acum e pe biroul meu, si ma uit la ea, atunci imi ziceam, offf ce carte mi oi fi dat tu? sa razi de mine? balzac, cine e balzac? ma apuc sa citesc, si citesc si citesc, si dupa primele 10 pagini, iata ma, in mintea mea, eram acolo, traiam ceea ce citeam, chiar sorbeam cuvintele, m a acaparat intr un mod incredibil, a stiut pur si simplu cum sa pregateasca totul, mediul actiunii, descrierea facuta, si parca ma vedeam pe mine insumi. Cred ca o mai citesc inca odata. Mi a placut la nebunie, si acum cand am net, am sunat o pe prietena asta a mea, si i am zis "Scoate tot, ce carti mai ai in genu asta? hai hai... scuipa le le vreau si eu". Ea ma cunoaste destul de bine, incat, pur si simplu a ramas socata. Eu, cel care puneam mana pe carti ( manuale, pana acum asta era conceptia mea de carte ) doar ca sa le sterg de praf, si acu, ma vedea asa de entuziasmat, euforic, incat chiar si prin telefon, doar sa mi auda vocea, si isi dadea seama de starea mea. Ciudat nu? o simpla carte, cum schimba totul. 

Intr-o ora si jumatate, citisem jumatate din ea, primele 90 de pagini le am supt, cand cam pe la 1 si jumatate, am luat telefonul si am sunat o, si am inceput sa vorbim. Si uite asa ma trezesc eu ca e ora 5, vineri dimineata, si ca totusi am servici. Ii zic, la cerere, in schimbul faptului ca mi a dat cartea, sa i zic o poveste ca sa adoarma, ma gandesc nitel, o inventez pe loc, si i o zic, pai vreau sa zic ca ma simteam ca si personajul principal, prietenul lui Luo, care povestea contele de Monte Cristo, croitorului. Asa de bine am zis povestea, ca pe la jumatate, am auzit un mic snoooorrrr. Am inchis ushor telefonu, si dupa un scurt timp, eram si eu in aceasi situatie, un somn ca de bebelush. Ma trezesc, grabit spre servici. Pana sa plec, dau peste carte, imi zic, e pacat trebuie sa aflu ce se intampla. O iau cu mine sa o citesc la servici. Pai ce am putut? am avut timp, nope, asa ca pe la 6, ma vedeam in Facultate, stand pe hol, pe un scaun, citind cartea, si intrand din nou in aceea atmosfera, nici macar o fata, cei drept dragutza, nu a putut sa mi distraga atentia de la carte, venind spre mine si intrebandu ma daca fumez ca vrea si ea o bricheta. Am expediat o imediat, bineinteles cu politete, si m am retras in carte. Fiind pe la finalul cartii, ma ridic, cu ochii benoclati in carte, mergand spre iesire, sorbeam finalul povesti. Ce intorsatura de situatie, si ce face Balzac ul asta din fete, deh.... 

Ajung pe la Gala, la ziua unei prietene de a mea, rad pe acolo, super obosit, de la munca, dormit doar 4 ore, in acea stare, ma bufneste rasu, si daca mi arata cineva un deget, imi venea sa rad ca prostu. M am simtit bine, am savurat momentu sa fiu alaturi de prietenii mei, si mai ales, sa fiu alaturi de ea. Ajuns acasa, pe o ploaie marunta, si cam enervanta de toamna, primavara asa. Intru in casa, si ma pun pe somn. Dimineata, dupa toate cele intamplate, examen. Nici nu stiam la ce am examen, da.. stiam sala si ora. Slava Domnului ca mi a picat o fituica pe mana si am luat :)). Si acu starea in care ma aflu, dupa toate cele descrise e una cam naspa. Naspa de ce? Poate pentru ca, aveam planuit sa ma mut si eu undeva, ca un fel de coleg de camera, cu 2 milioane pe luna, ceea ce mi convenea de minune, chiar era super. In sfarsit, sansa mea de a fi din nou, independent, liber, fara reguli, in afara de cele impuse de mine. Cand colo, vin de la examen si o aud pe mama, ca cu procesul, ar avea nevoie lunar de o suma de bani. Sa nu fiu frustrat? Sa nu fiu nervos? Sa renunt la visul meu, pentru visul ei? Normal ca sunt suparat, normal ca sunt nervos. Si nu m a ascultat. Pentru ca sunt prea mic, si ce sa stiu eu. Cand vine vorba sa ma asculte si pe mine, deloc, nu se poate asa ceva, si cand eu fac ca mine, si nu o ascult pe ea ( in ultimul timp, vreau sa zic ca fac ce vreau eu, nici nu mi mai pasa de parerea ei, sau a altora, intr un final, sunteti voi in locul meu ca sa intelegeti prin ce trec, ca sa fiti in masura sa mi dati sfaturi? nu cred), se supara si iese cu scandal. Nu i corect. 

Am mers drept, pe linia alba, asa cum mi am fixat telul, si iata ma pus, sa dau in laturi, ba in stanga, ba in dreapta. Oricum e clar, drept nu am cum sa mai merg. Nu sunt balanta, sunt segetator, si mi am fixat un tel si un scop, si ma deranjeaza, cand vine cineva sau ceva din exterior, se baga asa. Dupa mica mea rabufnire, totusi am de ales? normal ca nu, pentru ca pana la urma, ma conformez, si intr un fel sau altul, imi castig libertatea si independenta. Cum... ete cum! platind !!!! Corect, daca vrei sa ai asa ceva, trebuie sa platesti! Romania asta, magnifica si minunata. O iubesc, si imi iubesc viata. Dar cand vad atata nedreptate, nu am ce sa mai fac. Decat sa ma bag sa ascult muzica. Iar unele le am selectionat care mi au placut mie si care se potrivesc de minune, si mi caracterizeaza starile prin care am trecut in ultimul timp.




Lou Reed - Walk on the Wild Side
Asculta mai multe audio Muzica »


Eagle Eye Cherry-Save Tonight
Asculta mai multe audio Muzica »



Etichete: , ,

joi, 29 ianuarie 2009

Pre-primavara...+14 februarie



Se apropie aceasta zi magnifica, ziua in care toti o asteapta, ei bine... aveti acum sansa sa va casatoriti pentru o zi. Toti indragostiti pe data de 14 februarie, vor avea ocazia, sa se casatoreasca oficial pentru 24 de ore. Cel care va oficia casatoria va fi primarul Baniei, Antonie Solomon, dupa ceremonie, veti fi plimbati cu limuzina, si dusi la o cina romantica. Mdea, si acu tre sa mi gasesc sotia... :)) Cred ca e un pic cam greu. Aveam planuit sa o gasesc in iarna. Dar cum iarna la noi numai exista, ce as putea sa fac? sa o caut, prin pre-primavara asta de afara? A disparut iarna, parca au disparut si bucuriile specifice. Acele clipe in care te intalneai cu persoana aia, poate intr un mod accidental, o gasesti intr un magazin, si puneti amandoi mana pe niste manusi. Te uiti in ochii ei, si arunci un ochi pe geam, si vezi cum ninge. E un moment magic, o inviti la o cafea, si o descoperi, te ineci in zambetul ei frumos, te pierzi in ochii ei, si te lasi imbatat de parfumul ei. Cum sa mai ai momente din astea? Daca, iarna numai e? E un pic cam trist. Sa o intalnesti asa pe vremea asta, cand e frig, cand e cald. Macar atunci, pe zapada, ar fi altceva, parca si 14 februarie e altceva, cu zapada. Mai pe scurt, zapada, iarna, de ce o iubesc eu asa de mult? Pentru ca, pentru mine, zapada reprezinta catalizatorul iubiri. Se potriveste absolut perfect cu ziua indragostitilor, Dragobetele, da.. zapada = catalizatorul iubiri. Si fara zapada, cum sa se mai intample acel lucru, chestia aia, numita, a te indragostii? ramane de vazut....

Etichete: ,

duminică, 25 ianuarie 2009

M-am cam saturat....

De multe lucruri. M-am cam saturat sa stau in loc fortat. Nu prea imi place sa stau. Chiar si cand sunt fortat. Urasc asta. M-am saturat de oameni care nu stiu de gluma. M-am saturat de oameni lacomi, rai, care sunt mult prea egoisti. M-am saturat de oameni care au o gramada de masti. M-am saturat de oameni care iti zambesc in fata, si in spate te ucide cu cea mai mare placere. M-am saturat de mincinosi, si in special repet, m-am saturat de oameni lacomi, materialisti, care nu viseaza decat bani bani bani. Oare in lumea asta, banul este chiar asa de important? So what? Ai haine de firma, ai lanturi, ai o gramada de lucruri, eu stiu ce masina, da iti spun o intrebare, bah mortule, cand mori ce iei cu tine? In viata care o ai, cum te distrezi? Si ce e mai important? Sa ai multe posesiuni, sau sa fi fericit in adevaratul sens al cuvantului? Suntem prosti, orbi, si manipulati de mirajul banilor. Prin bani, se distrug o gramada de relatii de prietenie. Hmm, cat as vrea sa stau in bratele ei. Sa ma tina strans. Cat as vrea sa petrec foarte mult timp cu ea, sa ma inec in ea, sa ma las pierdut. Ce pot lasa in urma? Averi? Au grija viermi si lupii sa se bata intre ei pentru ele. Las in urma, imaginea a ceea ce am fost. Nu stiu cati m-ar tine minte, daca maine as muri ( Doamne Fereste! ), si cei care m-ar tine minte, ma intreb cum ar face-o. 

Traim intr-o lume egoista. Super egoista. Urmam un model american, pe cel al prostiei la scara larga. Frate, oare or stii copii din generatia asta, ce inseamna suflet? Ce inseamna inima? Ce inseamna dragoste? Nu cred, mai important e sa aiba masini, bani ca sa aibe femei, sa aiba dusmani, lovele etc etc si cate si mai cate din manele. Cat de ushor suntem manipulati. Imi doresc linistea sufleteasca, imi doresc acea pace, in acel loc, cu aceea persoana. Nimic mai mult, sa vad rasaritu pe prispa casei, soarele dansand deasupra lacului si a pajistei din fata casei. Sa fiu imbatat de aerul de munte. M-am saturat sa vad oameni fara vise, oameni care renunta, oameni fara incredere. Ce pacat, atata potential, si cu toate astea, se lasa calcati in picioare de necazuri si suferinta. Se compatimesc din postura de victima, si isi aleg o umbreluta a lor, sub care sa stea, crezand ca sunt in siguranta. M-am saturat, sa-i vad, cum lasa viata sa treaca pe langa ei. Chiar asa de rau am ajuns? Sa nu mai putem sa mai radem cu pofta? Cu adevarat? Nu pot sa cred asta! Avem nevoie de probleme grele! Ca sa ne maturizam, sa ne trezim la realitate, sa ne dovedim ca suntem oameni, rationali, care pot lua o decizie. Vreau linistea aia! Vreau sa ma distrez, printre acesti oameni, desi e chiar greu, raman, cu ale mele vise, raman cu lupta mea, cu viata mea. Cati pot zice ca isi iubesc viata? Asa cum e ea? Cred ca stiu unde e calmul acela.... pacea aceea... linistea aia... Cum zice si melodia "Show me heaven".... da... in heaven!... 


Etichete:

joi, 22 ianuarie 2009

Sceneta

Fiind invitat de catre un prieten, sa particip la o trupa de umor, am zis, what the hell, why not. Poi... vreau sa zic ca a fost fun, mi a placut, si cred ca o sa continui, ca imi place. Pe langa asta, am jucat rolul unui judecator. Nu stiu cum am fost, dar stiu sigur ca am ras cu pofta :))). Si mi a venit mie in cap, sa fac eu o sceneta asa mai dramatica romantica. Acu nu prea cred ca o sa fac cu dialoguri, ci mai mult ca o povestire. Asa la inceput, cred ca o sa zic, despre cine e vorba, adika personajele. In primul rand, protagonistul, un baiat cam de vreo 20 de ani, o sa se numeasca ( da exact numele care mi place mie ) George, o fata, sa zic fosta prietena a lui George, o voi numi Elena, avem multimea terifiata, un pompier, si Adi, cel mai bun prieten al lui George.
Locul unde se desfasoara actiunea, este la un bloc, prin Craiova. George este pe acoperisul blocului, la margine. Afara este pe inseratelea, soarele inca este pe cer, Adi este pe acoperis la ceva distanta de George, multimea este jos, la fel si acel pompier aflat din intamplare. Prescurtarile la personaje sunt urmatoarele:
George - G, Elena - E, Adi - A, pompierul - P, Multimea - M.

Discutie intre Adi si George:
A: Nu o face omule, nu sari, te implor..... ( speriat si cu un ritm al inimi foarte rapid )
G: Nu ai cum sa intelegi, am iubit o omule, am iubit o ingrozitor de mult. Si acu, am pierdut o! ( tipand )
A: Si eu am iubit, sa stii! Stiu ca dragostea doare!
G: Ai iubit tu cu adevarat Adi? sa fim seriosi. Imi pun capat, vietii mele amarate, ce sens mai are viata fara ea ? ( Trecand de la tipat, la un glas de acceptare )
A:Gandeste te ca lasi in urma familie, prieteni.... Chiar nu iti pasa de ei ? 
G: Familia.... familia, mi a dat in cap, nu au dorit o, si pe mine m au considerat oaia neagra. (Pe un ton revoltator ) Cine sunt ei sa mi zica pe cine sa iubesc????
P: Domnule va rog! Nu sariti Urc pana sus sa vorbim! (Speriat, era prima lui misiune )
G: Daca pui picioru pe acoperis, m am aruncat ( tipand cu tarie spre el, pompieru se opreste)
P: Dispecerat, am un caz de sinucigas va rog trimiteti o unitate, pentru suport, sunt singur.
G: Uita te la multimea asta, cati stiu ce inseamna dragostea cu adevarat? ( Inchide ochii si isi ridica capu spre cer ). Le pasa doar de lucrurile de zi cu zi.
A: Sunt sigur ca multi stiu ce inseamna dragostea. Si eu o stiu ce inseamna. ( Mai cu convingere) Iubesc George, stii bine asta!
G: De aia inseli??? Pentru ca iubesti? ( Pe un ton de judecata ) Cum poti sa zici ca iubesti? Cand o inseli?
A: Stii bine ca o iubesc, dar nu ma pot abtine! O iubesc pentru ca ma accepta asa cum sunt! 
M: Nu sarii!!! Nu sarii!! Ai o viata inainte, esti tanar!!!! Nu o face!!!!
G: M ai lasati ma in pace! ( Tipa spre multime) Nici nu ma cunoasteti, nici nu stiti prin cate am trecut!
A: Eu stiu...... 
G: Da, mi ai fost alaturi, in timp ce te uitai dupa urmatoarea! ( Cu un ton revoltator )
A: Hey, nu ma acuza de lucrul asta! Asa cum sunt eu, ti am fost alaturi, nerecunoscatorule! ( revoltat de a binelea! )
G: Da, ca de asta aveam eu nevoie, sa te vad cum agati fetele ( ironic)
A: Cat de ushor e sa vezi altceva, sa vezi ce vrei tu, si cat iti e de greu sa vezi adevarul! ( tipand)
G: Spune mi ce e de vazut?? ( mirat)
A: Ca ai avut langa tine oameni care te iubesc, si pe care i ai indepartat cate unul pe fiecare! Chiar si pe Elena.
G: Am iubit o din toata inima mea, si am sacrificat multe pentru ea, si m am luptat cu oricine pentru ea ( Dandu i lacrimile, se uita spre cer, soarele apunea iar nori se strangeau a ploaie) A fost soarele vietii mele, pentru mine, cum poti sa zici ca am indepartat o?
A: Prin felul tau de a fii, introvertit. Nu comunici George! Stai inchis in tine, si nu zici nimic. ( Pe ton de repros ) Da o iubesti, da ai facut multe pentru ea, dar i ai oferit ce vroia cel mai mult???
G: Si ce vroia???
A: Sa fie in bratele tale! (Pe un ton prietenesc) Tot ce vroia era doar sa petreaca cat mai mult timp cu tine! Cum sa faca asta, daca tu erai tot timpu ocupat cu alte treburi, sa te lupti pentru ea? Cum , daca esti asa de inchis in tine?
G: ( primele picaturi de ploaie incep sa cada, lovindu i fata, cu un acces de furie pe el insusi, racneste spre Adi ) VEZI!!!! Inca un motiv, sa ma arunc ( se indreapta spre margine furios si cu o dorinta arzatoare sa se arunce, ploaia devine din ce in ce mai grea )
M: (Vazandu l aproape, urla speriata ) Nuuuuuuuuuuuuuuu!
P: Domnule nu o face!!!!!!

(In tot acest timp, Adi a trimis un sms Elenei, spunandu i situatia, tocmai cand era pe cale sa se arunce George, din fundalul multimi se aude un tipat de fata )
E: Nuuuu George nu o face!!!!!!!!! 
G: (oprit brusc de vocea pe care o auzea, deschide ochii, nedumerit) Elena?
A: Da, George a venit.... vorbeste cu ea! 
G: Elena..... ce cauti aici, de ce ai venit... nu merit nimic! Am realizat ca am gresit ( Cu lacrimi din ce in ce mai mult )
E: Esti nebun? Ce vrei sa faci sa iti iei viata? ( Nedumerita) Urc la tine!
G: Nu!!!! Ma arunc! (Speriat)
E: S o crezi tu ! ( Pe un ton revoltator)
G: Ce facusi Adi??? ( Suparat)
A: Ce este omule? ti e greu sa infrunti adevarul ?(Parsiv )
E: Esti tampit? Da te jos! 
G: Te am pierdut, si asta din cauza mea, te am iubit si te iubesc enorm, numai merit sa traiesc! ( Ca si cum argumenta ... )
E: Fiecare om greseste! George, e omenesc! Nu te mai invinui atat de mult!
G: Si atunci de ce nu vrei sa ne impacam?!
E: Chiar nu intelegi? Am suferit mult, si am asteptat mult timp acel ceva, dar nu a mai venit! Nu stiu daca te poti schimba!
G: Ma pot schimba! POT ! 
E: Cum????????? Aruncandu te de pe bloc? Luandu ti viata? Asa????!!!!!
G: ....... 
E: Asta credeam si eu ..... Stii ce mi pare rau ( Picaturile de ploaie ii loveau tot mai mult pe fata ) ca te am iubit muuuult, si am asteptat atat de mult timp, degeaba. Vad ca nu poti sa te schimbi.
G: Mai vreau o sansa Elena... doar o sansa!
E: As fi vrut ca pauza asta sa te faca sa te gandesti....Sa te schimbi! Nicidecum sa te sinucizi! Prostule!! ( ii dau lacrimile )
G: De ce plangi??!!!
E: Pentru ca sunt o proasta! PROASTA cu P mare! ( tipand )
G: Nu zice asta! nu esti! 
E: Ba da, pentru ca inca te iubesc. ( Plange si mai rau) Ce crezi ca scapi daca iti iei viata!!!! ???? Cu mine cum ramane?
G: Ma iubesti? inca? nu merit!
E: Ba da, meriti sa fii fericit! Dar schimba te, si nici de cum nu iti lua viata..... 
G: (Intoarce spatele, se uita in jos) Am fost un prost, si nu am realizat ce am langa mine. Am prieteni care mi sunt alaturi de mine, asa cum sunt ei, si te am pe tine, care ma iubesti, asa cum sunt eu ...... ( Isi sterge lacrimile ) Dar de azi incolo, ma schimb. Martori sunt oameni de jos ( arata spre multime ) Iti promit, dar te rog, mai da mi o sansa! ( Se intoarce spre ea ) Pentru ca vezi tu, fara tine, eu sunt mort, te iubesc din toata inima mea, iar fara tine, viata mea numai are sens, tu esti sensul vietii mele.
E: Mi e frica, ... te poti schimba? ( uitandu se lung la el)
G: Iti promit pe viata mea.....(Incet, incet, coboara de pe margine pe acoperis si se indreapta spre Elena, ajunge in fata ei) Te iubesc Elena, din toata inima mea, ma pot schimba, ti o garantez! ( O ia in brate)
E: Sigur?
G: Da.... Sigur
(Se indreapta toti jos, George iese din bloc, pe scari, iar multimea il aplauda, atunci vine si echipaju de pompieri si li se aduce o patura, sa le o puna pe cap)
A: Copii va iubesc mult, fiti cuminti, Elena ai grija de fratele meu, ca imi e ca un frate, George stii ca sunt alaturi de tine oricand!
G: Multumesc Adi, si iarta ma, ca nu am vazut adevarul.... 
A: Nu i nimic, important e ca toti suntem sanatosi!
( In lumina girofarurilor, George si Elena, sunt sub o patura, se uita unu la altul, si apoi totul se termina cu un sarut pasional) 

......The End.....

Ok, nu radeti, astept orice critici, comentarii, dar e tot ce mi am putut imagina, am transformat o sceneta de comedie, intr una dramatica, serioasa.... Well asta am avut in cap deci .. chiar sunt curios, ce reactii or aparea.... E prima incercare de acest gen.. .deci .. intelegeti voi :) 

Etichete: ,

miercuri, 21 ianuarie 2009

Leapsa luata...

Leapsa luata de la Sunetul mai tare

1. Pune playerul pe shuffle.
2. Apasă „înainte” pentru fiecare întrebare.
3. Foloseşte titlul melodiei ca şi răspuns la întrebare chiar dacă nu are sens. Nu trişa!



1. How are you feeling today?
Play & Win - Slow Motion (Original Extended Mix)

2. Will you get far in life?
Joe Cocker - You-ve got to hide your love away

3. How do your friends see you?
ENRIQUE IGLESIAS - The Rhytm Divine

4. Will you get married?
Shuriken - Les miens

5. What’s your best friend’s theme?
B.U.G Mafia - 1 , 2 , 3 numere..gata !

6. What is the story of your life?
G.I.C. - Club Collection Autumn 2007 - Mine to Be Yours (Minimal Mix)

7. What was high school like?
Robyn - Keep This Fire Burning

8. How can you get ahead in life?
B.U.G. Mafia -10- Sange latin

9. What is the best thing about your friends?
Mika - Ring Ring [Bonus Track]

10. What is in store for this weekend?
SIMPLU - HAI_BYE

11. What song describes you?
Voltaj - Scrisoare

12. What song would describe your grandparents?
Parazitii - Cum sa jignesti o femeie

13. How is your life going?
Marius (ex Akcent) feat. Giulia - Rain ( chiar ca mi se potriveste )

14. What song will they play at your funeral?
Outkast - Hey Ya

15. How does the world see you?
Janet Jackson - Escapade

16. Will you have a happy life?
September - We Can Do it

17. Do people secretly lust after you?
Parazitii - De ziua ta

18. How can I make myself happy?
P.O.D. - Youth of the Nation

19. What should you do with your life?
Chingy - Holidae In ft. Ludacris, Snoop Dogg

Narcisisus la extremus

Imaginati-va va rog frumos, melodia lui Mihai Traistariu - Cat de frumoasa esti pe urmatorele versuri :

"Sunt frumos,sunt al meu
Si asa voi fi mereu,
Chiar din prima zi am fost
Cu sufletul si eu
Pentru mine as face orice
Mi-as da viata mea de-as vrea
Cand privesc in ochii mei
Ma regasesc in ei

Cat de frumos sunt asta seara
Ma vad de parca ar fi prima oara
Azi toata fiinta mea ma cheama
Locul meu e in viata mea
Cat de frumos sunt asta seara
Mi-o spun desi nu e prima oara
Ma inalt cu mine peste ceruri
Ma simt in mii de feluri 
Si ma doresc mereu mai mult

Stiu ca nimeni si nimic
Nu ne poate desparti
Eu raman minunea mea
De fiecare zi

Cat de frumos sunt asta seara
Ma vad de parca ar fi prima oara
Azi toata fiinta mea ma cheama
Locul meu e in viata mea
Cat de frumos sunt asta seara
Mi-o spun desi nu e prima oara
Ma inalt cu mine peste ceruri 
Ma simt in mii de feluri 
Si ma doresc mereu mai mult

Ma inalt cu mine peste ceruri 
Ma simt in mii de feluri 
Si ma doresc mereu maï muuuulllltttt"

Clar, imnul tuturor narcisistilor, asta ar fii. Oricum chiar am ras prima oara cand m am gandit la asta de mi au dat lacrimile. E foarte important sa va imaginati versurile pe melodie.



mihai traistariu-cat de frumoasa esti
Asculta mai multe audio Muzica »

Etichete: ,

marți, 20 ianuarie 2009

The one...


A trecut... Acea clipa de desteptare, acea clipa in care iti dai seama ca, totul va fi bine, a trecut, dar nu a trecut pe langa. Nu, a ramas cu mintea acolo. E multumit, orasul nu il mai sperie, nici macar nu il mai supara faptul ca zapada nu era. Acum, era in acea stare de plutire, era imbatata de parfumul acela al veseliei si al bucuriei pentru fiecare moment. Acum pretuia totul, pana la cele mai mici lucruri. Se vedea pe fata lui cat de fericit era, cat de bucuros era. Se uita la cer si zambeste, pentru fiecare aspect al vietii lui, din ce s a intamplat, poate sa realizez cateva lucruri bune. Prin orice a trecut, mereu a invatat cate ceva. Asta il multumea, insa ceva era indeajuns. Cum poti sa fi fericit fara sa impartasesti fericirea? Stia sigur, ca exista cineva acolo, intr-un fel sau altul, predestinat lui, sau cel putin sa se intalneasca. Isi aduce aminte de un film, "Serendipity", un film care i-a ramas in minte. Isi pune intrebarea fireasca, acolo pe acea banca din centrul orasului, acolo unde porumbei se fugareau unu pe altul, printre cladirile inalte si gri, isi punea intrebarea, e posibil? Macinat de propriile sale intrebari, nu realiza de fapt, ca, pe cum gandea el, undeva, intr-un alt oras, departe de el, cineva, ea, se gandea la fel. Oare le este dat sa se intalneasca? Poate o manusa sau un fular, sa-i aduca impreuna? Nu stia cum arata, ce voce are, nu stia nimic despre ea, si cu toate astea, alesese, sa o iubeasca. Pe cine? Pe aceea fata, The one....

Doua inimi, se simt reciproc, si reactioneaza amandoua, atunci cand sunt la unison. Se gandeau in acelasi timp, la acelasi lucru. Si intr-un fel sau altul, au realizat amandoi, ca fiecare se gandeste la celalalt. Cum aveau ei oare sa fie impreuna, si mai bine zis, se va intampla vreodata sa fie impreuna? Fiecare are sansa lui in a descoperi adevarata jumatate. Important este rabdarea pe care el, trebuia sa o aiba, un lucru stia sigur, era acolo, si o simtea, si se gandea din ce in ce mai mult la ea. Poate ca asta ii dadea un sentiment si mai puternic de iubire. Stia ca, undeva e o inima, care-l cauta, asa cum si inima lui o cauta pe ea, si o dorea din ce in ce mai tare. Va veni vremea, in curand, cand, el.... va pleca, si poate.. de data asta destinul, va fi bland cu el, iar cararea vietii, il va aduce spre linistea si pacea pe care o doreste. Acea liniste in bratele unei inimi, pline de dragoste si iubire, pacea care este atunci cand doua inimi se unesc si devin una, doua jumatati incomplete, devin una, si gandesc la fel, si reactioneaza la fel, pe acelasi ritm. Poate ca de data asta, printre multimile de carari batute de el, poate ca va avea sansa sa danseze pe ritmul iubiri, cu ea... Oare destinul, ca si in film, ii va aduce aproape unul de altul? Si oare ei doi, vor realiza ca sunt sortiti unul pentru altul? sau, prin alegerea pe care fiecare dintre ei doi o va face, vor trece unul pe langa altul? Trezit din, somn, unde visele zboara, se ridica, si zambeste, de data asta, voi alege cu inima, de data asta, ma voi lasa dus de val, si voi incerca sa am grija, ca nu cumva, sa trec pe langa ea. Cerul, plin de culori, apusul acela, linistitor, si totusi misterios, de soare, ii punea intrebari, cum va fi maine, ce o sa faci ziua de maine, ce vei alege?..... Ramane de vazut.....

Etichete: , ,

luni, 19 ianuarie 2009

The mountain....


In acel loc, stateau ca si cum ar fi fost puse la pastrare, sentimente, ganduri, intrebari. Era la poalele lui, se uita la maretia lui, si ii vedea toata splendoarea. Era ca si cum usa necunoscutului se deschisese inca odata. Nu-i nimic rau,in a te aventura pe carari neumblate si necunoscute, trage acel aer specific, ce ti intra pe caile respiratori, oxigen pur, curat, un fel de curatenie la plamani, infestati cu aerul poluat din oras. Pe masura ce inainte, aerul devenea din ce in ce mai rarefiat, asa de bun era, incat mintea lui, era curatata de toate gandurile prostesti pe care le putea avea. The winner takes it all, intr-adevar, era acolo, era ca si cum se apropia de podium, reusise imposibilul, se luptase cu el insusi, cu tot, si se uita inapoi vazand cum el era luat de valul prospetimi, erea "flushed away" de tot. Zambea, reusise ceea ce o perioada intrega isi dorise atat de mult, linistea lui interioara. Urca si mai mult, privelistea incepea sa devina asa de placuta, un vant, zapada, incepea sa intre sub plapuma de nea, sa fie acoperit de ea, sa se simta in largul lui. Inima lui batea puternic, si repede, era ca o soba, cu un foc ce incepea sa fie din ce in ce mai mare si mai puternic. Sangele era fierbinte, in frigul de pe munte, lui ii era cald. Se trezise, incet incet, se uita la cer ca si cum, ar fi deschis ochii, dupa o perioada lunga de soooomn, de inconstienta, urca mai mult, acum...vedea doar acest ansamblu de alb si verde, pe langa razele soarelui, puternic stralucitor, ce facea lumina in sufletul lui, cat si in mintea lui.......

Se trezise, era aproape de podium, sa urce pe el, acolo in varf, sa zambeasca puternic, era aproape, mai avea de urcat, un vant puternic s-a pus, asa deputernic de-ti taia fata pe din doua, cum isi inchidea ploapele pentru a-si feri ochi de frigul crunt, de fapt in interior, ochii lui i se deschisesera, si vedea lumina puternica, si caldura din imprejur. Cu toate ca vantul devenea mai puternic, era asa de aproape, de a fi the winner, the winner takes it all, trebuie sa te lupti cu tine insuti, lupta aceea apriga dintre ratiune si inima, un razboi total, cand sa te lasi purtat de val, cand sa o gandesti la sange? Ce decizie sa iei? Atunci cand esti pus fata in fata cu situatia implinita? Mai e loc de intrebari? Nu, e loc doar de responsabilitate, pe care ti-o asumi dupa ce fapta a fost implinita. El era acum, aproape, isi vedea propriul eu, invins, doborat, isi vedea sufletul plin de lumina si de o caldura incredibila, isi inchide ochii, si urca cu ochii inchisi, pentru ca lacrimile il coplesau, de bucurie, a reusit, a urcat e in varf, iar in fata lui, este "premiul" lui, este renasterea de care avea nevoie, este aceea liniste pe care si-o dorea cu toata inima, dupa care tanjea spiritul sau, pacea il inunda, cade in genunchi, nu de oboseala, de multumire, se intinde pe spate si priveste la cerul albastru, se uita mai atent si vede luna, e asa de frumoasa si de linistita, si totusi atat de misterioasa. Muntele ii vorbea, vantul ii trecea prin piept, si ii atingea inima, primea o energie revitalizanta, scotea afara intunericul, si se umplea de dragoste, dragoste pentru acele lucruri care conta cu adevarat. Insa, se opreste pentru o clipa, ca in "In to the wild" fericirea e deplina si absoluta, doar atunci, cand e impartasita cu cineva pe care o iubesti din toata inima, well, zambeste, stiu ca e cineva acolo, in aceasta vasta intindere denumita Pamant, care imi este jumatatea mea, nu o stiu, si totusi o simt, se gandeste la mine asa cum si eu ma gandesc la ea, suntem cu toti uniti prin ganduri, rade, si se zice ca... suntem conectati prin Internet, cand de fapt, prin ganduri avem stabilite relatii mai puternice.... Da... acolo, in acel loc, pe varf, statea demn si mandru, era un invingator, care castiga totul, castiga ceea ce conteaza cu adevarat....lupta cu el insusi...... The winner takes it all

Etichete: , ,

sâmbătă, 17 ianuarie 2009

Nu stiu...

Nu stiu... pur si simplu nu stiu... de ce ma simt asa de bine. Am o stare din aia foarte happy. Nu ar trebui sa fiu fericit. Adevaru e ca .. la un examen, la facultate... am ras cu lacrimi. Dar cu lacrimi. Nu ma mai suportau colegii. Dar nu ma puteam abtine, a venit profu si a ras cu mine, de i au dat lacrimile si profului. Pana la urma aproape toti studenti radeau ( cred ca de mine ) iar eu de ei. Mi se parea asa de amuzant totul, de ma rosisem tot la fata. Nu ar trebui sa fiu fericit. Am o groaza de belele pe capu meu, si trebuie sa le rezolv, si eu stau si rad, culmea si in examen. Si daca asta nu ar fii de ajuns, mai stau sa mai si cant, in examen! :)) cu un coleg. E clar a venit sesiunea, cred ca sunt singuru dintre voi care adora sesiunea. Nu ca as invata.... nope, ci din cauza ca mi revad colegii, ca rad cu ei, ca ma amuz, ca ma simt bine. Am o stare asa de buna, am o buna dispozitie, incat cred ca daca cineva ar fii suparat sau trist, si as fii in fata lui, nu s ar abtine sa nu rada sau cel putin macar sa se dispuna. Sunteti suparat? C'mon smile! E cel mai frumos lucru, sa zambesti, cu adevarat din inima, pentru ca atunci cand faci asta, bine dispui pe cei din jurul tau, mai ales cand razi din inima. Nu vreau sa se termine facultatea, ce nasol ca am licenta anu asta, cum au trecut 3 ani ???? nu stiu... nu stiu cum... dar stiu totusi ceva, ma simt incredibil de bine, in interiorul meu, sunt impacat cu mine insumi, am ajuns, pe acea linie de plutire de la care m am abatut de mult.... nu stiu... dar am revenit... nu stiu cum... dar sunt impacat cu mine insumi....am trecut pe langa o batrana care cerea bani, m am uitat in buzunar ultimi mei bani era 1 leu. M am dus la ea, si i am zis, mamaie, uite 1 leu, da nu te uita la mine ca sunt zgarcit, pe cuvant daca mai am vreun ban in buzunar, iti dau ultimi mei bani cu cea mai mare placere, i ai ... nu i vreau .. daca aveam mai mult.. ti dadeam si pe aia.., da.. nebun nu? stiuuuu.. mi au zis multi... cel putin si profu de la examen si colegii mei de facultate.. m au facut nebun, si stiti ceva... ???!!!! ADOR sa fiu NEBUN! de ce? NU STIU! :) :):):):):):)

Etichete: , ,

vineri, 16 ianuarie 2009

MAC vs PC




Atentie utilizatori! Razboiul a inceput! ;))

Etichete: , , ,

joi, 15 ianuarie 2009

De la cinema, acasa, cu lacrimi de la ras....

Am fost la un film, la Cinema, am zis, frate a trecut de mult timp de cand nu am mai vazut si eu un film la cinema, imi sun un prieten, ii zic hai la cinema, nu conteaza ce film este numai sa ma uit. Am ajuns acolo, si .. vreau sa zic ca filmul s-a numit "Over hear dead body" si in film, a fost o scena, care m-a facut sa rad cu lacrimi, si nu doar o scena, da asta e memorabila, si vazand-o pe youtube am inceput sa caut si alte scene asemanatoare din filme:




Deci pot sa zic ca inca mai rad cand ma uit la ele, dar in cinema la "Over her dead body" cand am vazut scena, am ras de nu am mai putut, ma durea burta, mai ales de la cum radeau si cei din sala... doamne m-am amuzat copios!

Etichete: , ,

marți, 13 ianuarie 2009

Visul...


Tocmai ajuns dupa o zi de munca, plina de peripetii, banci, rate, facturi, umblat la facultate, cursuri, programari examene, interesat licenta, iata si patul, se uita la el, era asa de bun. Nimic in lumea asta nu parea mai bun decat acel pat. Se uita la el, se schimba si se aseaza in el, isi pune Damien Rice - blower's daughter, se intinde in pat, si inchide ochii... I can't take my eyes off of you... I can't take my mind off of you...incet incet, planul realitati se imbine cu cel al viselor. Are o multime de vise de ales, pe care sa l aleaga. Ce vis sa vizioneze asta seara? In timp ce mintea lui, ii era preocupata cu selectionarea visului, in fata ochilor lui, se asterna incet si alene, cate un fragment, cat un pic, cu sunetul unei picaturi de roua dimineata, cararea.... Acea carare, prima data blurata, ascunsa intr o ceata, ce ushor disparea. Iata ca nu si a ales visul el, ci visul l a ales pe el. Oprindu se din cautare, se uita concentrat la acea carare, ce se ascunde in spatele cetii, ce este acolo? Vreau sa vad mai multe, cine este acolo? Se uita mai atent, parca ar vedea pe cineva, acum se lumineaza, vad o carare, copaci, si razele soarelui, dar cine e acolo?

Aude chiar si pasarelele cum canta, si zgomotul orasului, a patruns in vis, a deschis usa, si s a lasat purtat de vis, cred ca am mai fost pe aici, mi se pare foarte cunoscut acest loc. Cu pasi lenti, paseste pe carare, in fata lui isi da seama, e un cuplu, vad ca sunt bine impreuna, se simt chiar bine, ii urmareste pe aceea carare, unde pe o parte si pe cealalata sunt copaci, inalti si frumosi, vrea sa ajunga din urma cuplul, sa se poate uita la ei, sa le vada fetele. Nu reuseste, ramane in urma lor, de strigat nu vrea, poate nu i cunoaste, si risca sa para nebun. Asa ca se tine dupa ei. La finalul drumului, o lumina puternica, il transpune intr un loc, de munte, la o cabana, este intr o camera cu un semineu, se uita in spate si vede cararea, vede si fata, dar baiatul nu il mai vede, ce s a intamplat cu acel cuplu, se intreaba, unde e baiatul, vroiam sa stiu si eu ce s a intamplat cu el. Erau amandoi impreuna, iar acum e doar ea. Fata venea spre el, cu un zambet asa de cald... I can't take my eyes off of you....a ramas inlemnit, pironit in zambetul ei, in stralucirea ochilor ei, ajunge in fata lui si ii zambeste. Un pocnit de jar, in semineu, il trezeste la realitate, ii spune doamne esti frumoasa.....

Ti am mai zis, nu e adevarat..... ii vorbea lui de parca il cunostea, el ... se pare ca nu o stia, fata il ia in brate, si ii sopteste, vad ca ai facut focul deja. Ramane blocat, isi spune in mintea lui, ma cunoaste? ma ia in brate si ma strange asa de dulce? cum? de ce? cine sunt eu ? de unde ma stie? aaaaaaa..... da... intr o secunda, revine pe aceea carare....nu putea sa i ajunga, pentru ca el deja era acolo, cu ea, se uita la el si ea, amandoi, ce cuplu formau, un moment in care, zambeau amandoi, erau veseli si se iubeau, nu le pasa de nimeni si de nimic, erau doar ei... Acum stiu, e ea... a ramas in urma, si m a ajuns, si a venit, nu o mai cunostea, dar imbratisarea ei, i a readus inapoi, amintirile, se intoarce, mai pune un lemn, se aseaza in fata focului. Se uita la ea, cu ochii inimii, cum poate ea, sa i linisteasca bataile, sa i limpezeasca mintea, buzele ei asa de rosi, pline de viata, stralucirea focului din ochii ei, in acel moment, o redescoperea, pe cine? pe ea... se aseaza langa fereastra, el cu spatele la perete in fund, ea in bratele lui la piept, mi a fost dor de tine, o perioada, am bantuit, si am ratacit, a fost un capat de drum, un sut intr un neant al uitarii de sine, un capat ce mi a pus capat, mie, asa cum ma stiam pe mine, un capat ce m a aruncat in abis, in intuneric, dar acum........

Acum, te am gasit pe tine, tu cea ce m ai readus la viata, uite luna cum e de plina, imagineaza ti focul din semineu, caldura lui, luna stralucitoare pe cerul cel instelat, imi lumineaza acum cararea si drumul, si chiar de lumea crede, ca sunt in intuneric, am o lumina ce ma ghideaza, iar focul... caldura lui, imi topeste inima de gheata, ce s a racit prin acest intuneric, in care am pribegit atata timp. Vezi tu buzele tale, imi dau viata, caci inspir aerul plin de viata de oxigen al tau. M ai resuscitat, atunci cand aveam nevoie, si ai aparut in viata mea, cand eram prea orb, sa mi vad intunericul din fata mea.... I can't take my eyes off of you, I can't take my mind off of you.... pentru ca... esti cel mai minunat cadou, de la Divinitate... ea, nerostind un cuvant, isi aseaza inima pe pieptul lui, la inima lui, isi inchide ochii, si aude, in sfarsit ... bate... ii spune, ai revenit inapoi, acum... pot sa dorm linistita... caci sunt in bratele tale, in sfarsit... suntem impreuna.



.:: Damien Rice-The Blower's Daughter ::.
Asculta mai multe audio Muzica »

Etichete: , , , ,

luni, 12 ianuarie 2009

Si totusi incep sa visez cu ochii deschisi...



Chiar mergeam pe strada acum, si trebuia sa ma intalnesc in oras cu un amic, si mergeam visand cu ochii deschisi, cum oi fi peste cativa ani, cum vreau sa fiu peste cativa ani? Vreau sa fiu intr un loc al meu, doar al meu, o casa, un apartament, sa fiu cu fata pe care o iubesc, sa adorm cu ea, sa ma trezesc cu ea in bratele mele, sa ne jucam leapsa, sa ne harjonim, sa petrecem timp impreuna, si mi ar placea, de asemenea sa am o afacere proprie, sa investesc in ceva, sa am investiti, si sa mi vina profit lunar, procentual, sa am o masina, mi ar placea sa am o masa de biliard, un PS3, sa il am pe El Magico coleg de camera, asta ar fi prea de tot, doi cretzi intr un apartament :))))) chiar imi vine sa rad cu lacrimi :)))), si totusi.. imi permit sa visez nu?

Imi vine in cap melodia aia, "I'm just a dreamer", dap, sunt.. si visez asa de mult, cu ochii deschisi, astfel incat ma ambitionez si mai mult sa mi le indeplinesc din toata inima. Nu stiu de unde vine aceasta.. energie interioara, poate pentru ca am o imaginatie asa de puternica, astfel incat, atunci cand inchid ochii, sunt acolo, in acel moment, in acea clipa, si ma simt bine, si imi doresc si mai mult sa se adevereasca, poate de aia vreau din toata inima sa mi indeplinesc visele, totul e posibil.

Sunt un visator, si merg visand cu ochii deschisi, in asa fel incat ajung sa iau in brate niste stalpi, sa ma mai impiedic, lucruri care ma fac sa revin la realitate, sa ma uit cum este in jur, si sa mi zic, pot sa o fac :D, trebuie .. pentru ca la final ce imi doresc cel mai mult? Atunci la capat de drum, sa fac un ultim dans cu viata, sa o iau in brate, sa pun melodia, "Frank Sinatra - My Way", si sa ma uit ochi in ochi cu viata, te am facut, in felul meu, si te am facut bine, uita te la tine, acu la final, cat esti de frumoasa, cat esti de stralucitoare.... da.. si apoi.. pe finalul melodiei... sa o strang tare si sa i zic, la revedere... frumoas o ;)

Etichete: , , , ,

In to the wild.....


Nimic de spus, ora 5 dimineata peste cateva ore ma imbrac sa plec la munca, si eu am vazut un super film, sunt speachless, fara cuvinte, toti ce isi pun intrebari in sinea lor, toti cei care au spiritul aventurii in ei, toti ce vor sa caute fericirea, uitati va la acest film, este... foarte adevarat. Este dupa o poveste adevarata, nu mi vine sa cred ca nu l am putut vedea pana acum, incredibil, nu mi pare rau ca am stat sa il vad. Si cand ma gandesc, ca l am vazut postat pe un blog, titlul, nici nu mi pare rau ca am stat asa de tarziu, a meritat totul, inveti multe din el, iar mesaju e ... deep. Again... speachless.....

Etichete: , , ,

duminică, 11 ianuarie 2009

Ete blogosfera, ete surpize!

Nu stiam despre ce sa scriu, nu prea aveam idei, iar despre luna plina, ca deh, a fost luna cea mai plina din anul 2009 pe 10 ianuarie, neah, vroiam sa scriu despre mine, ca sunt pus acum sa aleg o gramada de drumuri, ca pentru prima data, am cel mai bun inceput de an din viata mea, nu prea, sa vad ce alegere fac, asta e important, neah nu stiu acum despre asta o sa scriu, ci despre Blogosfera si ce surprize placute am avut. In primul rand, am dat de niste bloguri, care m au acaparat, am inceput sa le citesc fara sa vreau, in care chiar.. am regasit anumite stari, aceleasi intrebari pe care le am si eu. Chiar e ciudat cum cineva tocmai din Cluj-Napoca, gandeste cam ca mine. 

Zambesc, citesc si zambesc si zic, ete domne, nu sunt singuru, cineva acolo, trece prin ce trec si eu, isi pune aceleasi intrebari pe care si eu mi le pun, si as vrea atat de mult sa aflu raspunsul, destin sau liber arbitru, chiar mi a placut si imi place mult, mai mult, am ramas cu o melodie de o ascult incontinuu Breaking Benjamin - Forget it, (am facut o mica pauza, ca... am cautat melodia ) doar sa o asculti si incepi sa scrii, te lasi asa purtat de val, prin blogosfera asta, sunt sigur ca sunt multi .. altii... nu ne stim personal, poate ma gandesc ca.. .am fost o perioada prin cluj, poate am trecut pe langa persoana asta, chiar si gandul asta ma face sa ma gandesc, lumea e mica, nu stiu care oameni, de la microsoft nu stiu ... au demonstrat ca poti face inconjurul pamantului prin 7 cunostiinte, cunosc pe cineva, care stie pe cineva, care stie pe altcineva etc etc etc :D. 

Lumea chiar e mica, si cu toate astea ne gandim ca suntem singuri, dar nu suntem, suntem conectati, prin intamplari, prin ganduri, prin intrebari, prin ceea ce simtim in interiorul nostru. Iar cand intalnesti pe cineva asemanator tie, ramai socat, uimit, te face sa zambesti chestia asta, pe mine chiar m a facut, sa zambesc, cu adevarat chiar. Am multe pe cap, si tot ascult melodia over and over, si tot imi vine sa scriu, si iar fac ditamai postu pe blog. Am mai primit un filmulet super tare pe youtube, care si asta m a lasat puf sa va uitati la el. Sunt intr o foarte buna dispozitie, foarte foarte buna :D. In sfarsit, viata imi zambeste si imi zambeste bineeee, sau cum sa zic mai bine, viitorul suna bine! 



Etichete: , , ,

marți, 6 ianuarie 2009

Un drogat si jumatate....


De ce zic drogat? Sa nu va ganditi ca, consum cocaina, heroina sau alte droguri, nu, drogat de fericire, un dependent al momentelor bune in viata, si jumatate pentru ca sunt dependent de adrenalina. De cate ori nu mi s a intamplat sa merg pe strada si sa fiu lovit de masini, de cate ori nu era sa fiu lovit de ele, acu cateva nopti, am fost pe lac, a inghetat, insa am stat asa intins pe spate si m am uitat la luna, intins pe suprafata inghetata a lacului. Nu faceti asta, trebuie sa fi un inconstient ca sa faci acest lucru, si orice cuvinte aveti, va dau dreptate. Dar toti cei care ma stiu.... stiu cum sunt :D.

In orice situatie ai fi, oricat de grava, indiferent prin ce ai trece, pastreaza ti calmul, rabdarea si luciditatea. Nu reactiona violent, cateodata e mai bine sa ai un cumpat. Pentru ca asta conteaza cel mai bine, intr un final, vei vedea. Mi am fixat un tel, un scop mareee si greu de atins, dar tocmai faptul ca este asa de greu de atins, ma face sa fiu si mai ambitionat sa il duc la implinire. Chiar vorbeam cu o amica, ca, daca ai un vis si te uiti tot timpul la el, atunci obstacolele ce apar pe parcurs ti se vor parea minore, insa atunci cand iti iei ochii de la acel vis, si incepi sa dai atentie obstacolelor, le vei vedea mari.

O doza buna, de fericire, de stare buna, l am avut acum aproape o saptamana si ceva, cam pe 28 decembrie, cand m am urcat intr un taxi, si la radio am auzit un banc si am inceput sa rad, si a inceput si soferu sa rada, si i am zis ca e o problema atunci cand in jurul meu, oamenii rad, pentru ca rad si mai rau, la care soferul : " atunci avem 2 probleme, ca si eu sunt la fel" si a inceput sa rada si mai tare. Tot drumul am ras cu lacrimi, era sa facem de doua ori accident, dar noi radeam cu lacrimi, ca doi drogati in taxi :)). A fost cea mai frumoasa calatorie cu taxi.

Hai la mai multe doze de fericire! 

Etichete: , , , ,

vineri, 2 ianuarie 2009

2009 - realitate sau fictiune?


Ete domne, a venit si 2009, a venit chiar asa, cu niste lucruri foarte interesante. 31 dec ora 11 un telefon primit, si ma imbrac sa plec, alerg pe strada de la spital 1, in mijloc, si tip la toata lumea LA MULTI ANI!!!!! Cand se aude o voce, o fata, ma striga, cretzuleeeeee vino putin. Ma opresc ma duc, vad ca langa ea vomita un tip, cika, hai sa faci revelionu cu mine, m a bufnit rasu, i am zis ca ma duc in alta parte, incep sa alerg sa plec, alergand nu stiu cat de repede am putut sa alerg, insa stiu ca la un moment dat, m am oprit brusc, m a intepat asa de rau inimaaa incat a trebuit sa iau o pauza.

Ajung la locul unde trebuia sa ajung, iau o doza de bere si o beau linistit... incep sa dansez sa ma bucur...se apropie ora 00:00, iesim toti afara, petarde sampanie, aruncam.. bucuros tip la toti La multi ani! Si apoi luam o amica, a facut si ea 20 de anishori maaaa, o aruncam in sus, era sa cada un pic, da ..nu a fost problema, facem un gratar, ma ocup de foc un prieten de carne, si am facut o carneee super bunaaa pe gratar, foarte bun grataru, din nou voie buna dans... veselie... mereu sunt vesel :D, cand sa plecam pe la vreo 5 jumate cred ca era ceasu ... cand... 

Suna din nou telefonu, in acea noapte am primit 2 telefoane importane, amandoua m au facut sa alerg, sa ajung dintr un punct, in altul cat mai repede. Primul a fost cel de la 11, al doilea, a fost cel de pe la 6, cand eram prin centru si ma plimbam.

Iar de aici imi las imaginatia, suna telefonul, o voce pe care nu prea a auzit o foarte des, timp de ceva vreme, poti sa vii? 15-20 de minute spune el, ok.. te astept, incepe sa alerge cu o energie pe care nu si poate da seama... de unde provine? de unde vine? cum de a inceput sa bata inima asa de tare? asa de repede, picioarele i se misca foarte repede, respiratia... care respiratia din cand in cand mai inspira un pic de aer care ti ingheata totul. Ceata, trece prin ea, ii ramane chiar si forma in spatele lui, ajunge intr un loc in care numele lui, un nume vechi, pe care nu prea l a mai auzit, este strigat, are impresia ca vocea e peste tot, este un pic numb, nu stie ce sa creada, unde este? aaa... sus..acolo, urca scarile, sleit de energie le urca, inima tot pompeaza sange, ajunge.. .si se deschide usa....ce lumina puternica, ochii lui obisnuiti pana acum cu intunericul din jurul lui, un intuneric in care a stat ceva timp vede lumina orbitoare, nu poate sa stea in ea, e prea.. dureroasa lumina, te face sa fi constient cat de mult ai putut gresi, nu vrea sa si vada propria lui fata, cea care poarta atat de multa vina, o vede, dar nu prea bine, lumina il impiedica sa vada adevarul din jurul lui, stinge repede lumina, in sfarsit revine in starea lui, stare ce sta de multa vreme, o stare intunecata, pentru cateva secunde bune, a fost acel om care obisnuia sa fie, omul pe care multi il stiau, dar vina e prea grea, cat si pacatul e prea greu, iar la lumina totul se vede. Intunericul ia din nou forma in jurul lui, ea tot acolo era, in fata lui acum o putea vedea, ironic, clar si limpede, putea sa o vada, stau langa fereastra, lumina cerului luminat de luna, trecea prin geam, in timp ce razele lunii il ocoleau, toate cadeau pe fata ei, un moment de liniste, nimeni numai zice nimic, el isi fixeaza ochii tina pe ea, o urmareste atent, ea.. vede asta.. se face ca se uita in alta parte, dar il cunoaste destul de bine, cel mai bine, stie ce gandeste, stie ce simte, intr un final cade in joc, se uita si ea la el, se intelegeau din priviri.

Ea ... era asa.. de frumoasa, el .. un om cu greutati in spate, decizii proaste luate, ea... invatase.. multe lucruri ... din fericire a invatat lucrurile bune, el... apucase o cale pe care multi il condamna, o cale pe care a cazut atat de ushor, printr o durere, si inca una, si inca una.... iar ea statea in fata lui, a vazut din nou acel par, cu ushoare bucle la final, cum se lovesc de umeri, a vazut din nou ochii ei frumosi, zambetul ei care ascunde o gramada, a vazut din nou gatul, trupul ei , picioarele. S a schimbat, in bine, muuuult in bine. Ramane fara cuvinte, si intra in jocul ochilor, multe lucruri se spun, cel putin el, avea atat de multe sa i zica, vroia sa faca o gramada de lucruri, dar se abtine, isi pastreaza cumpatul, inima tot ii bate agale, insa numai face nimic doar sta, din nou nu si poate controla inima, il impulsioneaza la o gramada de nebunii, prin mintea lui, ii trec o gramada de idei, toate nebunesti, dar se abtine, ar vrea sa le faca din toata inima, dar se abtine cu greu. Ea se duce la baie, el... are nevoie la fel, sa si dea cu apa pe fata, sa si revina, in lumea aceea intunecoasa, in care a stat atat de mult timp, s a acomodat cu ea, in acea lume nu i pasa de el, se considera un om cu o gramada de greseli, un om care nu merita nimic, iese din baie si o vede si pe ea, doamne ce frumoasa era, isi aduce aminte, de momentele frumoase petrecute impreuna, atat de multe momente frumoase petrecute impreuna, in lumea lui intunecoasa, cand se uita la ea, in jurul ei se face lumina, ar vrea sa se apropie de ea, insa i ar fi frica ca ar vedea si ea, fata lui vinovata, i ar vedea pacatele. Se hotareste ca trebuie sa plece, nu poate sa ramana, oricat de mult ar vrea, nu poate, pe cat de mult inima lui doreste, pe atat de mult ratiunea ii spune ca nu, ea merita ceva mai bun, nu un om cu greseli facute, ea merita sa fie fericita, ii este frica de el insusi, este un razboi atat de intens, un razboi al sentimentelor, un razboi intre inima si ratiunea, nu stie ce sa faca, care va castiga? De cine sa asculte? Este la usa, se incalta, se uita la ea, si ea la el, ii sopteste ushor, atat de ushor incat doar ea sa vada, ii vorbeste pe buze, ii spune un lucru, esti frumoasa, ea intr o modestie, ce o caracterizeaza si uneori extreeeem de enervanta, il contrazice, mereu il contrazice, cu orice, el nu avea niciodata dreptate, in viata lui numai vazuse o fire atat de incapatanata, atat de modesta, si totusi o fiinta atat de dulce, frumoasa si de gingasa. Ii intinde mana, sa dea noroc, se uita un pic la ea, la mana aceea calda, si se uita si in ochii ei, numai are putere sa se mai abtine, lacrimile stau sa izbucneasca, stie ce a pierdut, se intoarce, nimeni nu il vede, afara... intuneric bezna, intors cu spatele la ei, ii saluta pe toti, insa in ochii lui, lacrimile si au facut aparitia, se opreste pe loc cand sa iasa afara, din bloc, inchide ochii si isi spune, ti le iei pe cocoasa, pentru orice greseala pe care ai facut o, si meriti asta! Incet incet, dimineata isi face loc, iar el, alearga, pentru a si epuiza energia, energie ce este generata de o inima care bate din ce in ce mai tare, atunci cand este in preajma ei.... alearga.... alearga ca sa si accepte intunericul din preajma lui, alearga pentru a si accepta starea lui... 

Etichete: , ,